Premierul susţine că a ales "răul cel mai mic"

Primul ministru Emil Boc a declarat după încheierea negocierilor cu FMI că datoria publică a României ar fi crescut de la aproximativ 30% din PIB, cât este în prezent, la un nivel greu de finanţat, de 62% din PIB în 2012, dacă guvernul nu ar fi hotărât reducerea cheltuielilor cu salariile şi pensiile.

Premierul a susţinut că guvernul a fost obligat să recurgă la măsuri de austeritate ca urmare a creşterii cheltuielilor cu salariile şi pensiile în 2007 şi 2008, cu mult peste nivelul productivităţii.

"Am avut de ales între alternativa oferită de FMI, de creştere a TVA la 24%, a cotei unice la 20% şi reducerii fondului cu salarii cu 20% şi între varianta guvernului României de reducere a cheltuielilor cu salariile, pensiile şi alte transferuri sociale. Am ales răul cel mai mic", a spus Emil Boc.

Emil Boc a subliniat că majorarea impozitelor şi taxelor în perioadă de criză nu reprezintă o soluţie, argumentatând că aceasta ar fi dus la împovărarea excesivă a mediului privat, la creşterea inflaţiei şi la o înrăutăţire "dramatică" a nivelului de trai.

Măsurile economice care constau în reducerea fondului de salarii din instituţiile bugetare cu 25% şi în reducerea fondului de pensii cu 15% sunt necesare pentru că "s-a rupt echilibrul între productivitate şi consum", a precizat Emil Boc.

Premierul a subliniat însă că nu vor scădea alocaţia pentru copii şi nici indemnizaţia pentru persoane cu handicap, iar niciun salariu nu va coborî sub nivelul de 600 de lei.

"Măsurile anunţate ne vor permite să ne menţinem într-un deficit bugetar de 6,8% convenit cu FMI", a mai precizat premierul Emil Boc.

Potrivit premierului, cu banii economisiţi prin aplicarea măsurilor de austeritate anunţate, în următoarele şase luni vor fi plătite datoriile statului către firme şi se va asigura programul de investiţii publice.

Măsurile de austeritate au fost anunţate de preşedintele Traian Băsescu la capătul unei vizite de evaluare a unei delegaţii a Fondului Monetar Internaţional.