Politica europeană "nu este interesantă" pentru cetăţeni

În România, alegerile europarlamentare, deşi se estimează că vor fi marcate de o prezenţă scăzută la urne, vor da o perspectivă asupra modului în care vor reuşi partidele să se mobilizeze în vederea alegerilor prezidenţiale de la sfârşitul anului.

Deocamdată, însă, politicienii au anunţat că vor face publice listele cu candidaţii la europarlamentare în luna martie.

Sloganul de campanie pentru Parlamentul European este "Acţionează. Reacţionează. Decide".

Economia, calitatea vieţii, locurile de muncă, banii şi Uniunea Europeană în lume sunt cele cinci teme care vor fi dezbătute în campania electorală de candidaţii statelor membre.

Profesorul Andrei Ţăranu spune că, de cele mai multe ori, realitatea politică europeană nu este interesantă pentru cetăţenii europeni şi probabil nici România nu va face excepţia.

În opinia sa, partidele se vor înfrunta mai degrabă într-o linie ideologică, dar vor folosi modelele consacrate în campaniile electorale interne şi anume scandaluri şi atacuri la persoană.

Candidatul nu va fi important, iar atacul se va duce la nivelul simbolurilor şi al structurilor de conducere ale partidului aflat în competiţie.

Subiectul european "este derizoriu"

Însă o altă problemă o reprezintă lipsa de informare a cetăţenilor faţă de alegerile europarlamentare, ceea ce va duce, susţine Andrei Ţăranu, la o prezenţă scăzută la vot.

"Nu numai în România, aproape peste tot, subiectul european este unul derizoriu, nu este un subiect care să intereseze publicul larg, deşi, trebuie să ne uităm, sunt foarte multe decizii ale Comisiei Europene, ale Parlamentului European care ne afectează în mod nemijlocit viaţa.

"Partidele naţionale nu ştiu să li se adreseze cetăţenilor români cu subiecte europene. Li se adresează, mai degrabă, cu subiecte interne, multe dintre ele bazate pe un sindrom de ură, pe încercarea de a se victimiza ei şi de a arunca forme şi umbre negre asupra duşmanului, fără a propune ceva foarte important", spune Andrei Ţăranu.

Partidele politice şi-au propus ca până la sfârşitul lunii martie să definitiveze lista de candidaţi şi strategia pentru alegerile europarlamentare.

La nivelul USL, partidele componente au anunţat că vor merge la aceste alegeri pe liste separate.

PDL urmează să stabilească mai multe criterii de selecţie pentru candidaţi, iar UDMR se pregăteşte să intre singură în această competiţie.

Alegerile din mai, "un test"

Alegerile pentru Parlamentul European din luna mai vor reprezenta un test pentru capacitatea de mobilizare a partidelor în structurile locale şi regionale.

Mai mult, scrutinul europarlamentar are scopul de a pregăti alegerile prezidenţiale de la sfârşitul anului.

Până în acest moment, sunt anunţate oficial trei candidaturi pentru fotoliul de la Cotroceni: Crin Antonescu, susţinut de USL, Cătălin Predoiu din partea PDL şi Mihai Răzvan Ungureanu, candidat al partidului Forţa Civică.

Profesorul Andrei Ţăranu spune că pe eşicherul de dreapta, în afară de PDL, celelalte partide nu pot exista singure, de aceea ele vor face orice va fi de cuviinţă să intre în competiţia electorală pentru a-şi face vocea auzită.

Pe de altă parte, afirmă Andrei Ţăranu, trebuie luată în calcul şi varianta apariţiei unui personaj independent, o personalitate simbolică ce ar putea determina turul doi la prezidenţiale.

"Acest nou preşedinte, pe care îl vom avea în 2014, va fi un preşedinte care trebuie să continue sau să abandoneze linia generată de preşedintele actual şi anume domnul Traian Băsescu.

"Cel care îi va urma preşedintelui Traian Băsescu va trebui să fie o altfel de figură, motiv pentru care, cred, toţi cetăţenii sunt interesaţi să vadă cine este, cum va fi această figură", susține Andrei Ţăranu.

Profesorul Andrei Ţăranu este de părere că cetăţenii sunt interesaţi de personajul politic al preşedintelui, de aceea prezenţa la vot va fi mai mare decât în cazul alegerilor europarlamentare.