Parlamentul respinge referendumul propus de preşedinte

Legislativul a respins solicitarea preşedintelui Traian Băsescu de organizare a unui nou referendum privind parlamentul unicameral cu 300 de aleşi.

Avizul favorabil emis de Comisiile juridice a a fost respins.

În timp ce opoziţia cere un nou vot, preşedintele şedinţei de plen spune că legislativul şi-a făcut datoria, dar nu publica în Monitorul Oficial un aviz favorabil sau unul care se opune solicitării preşedintelui Traian Băsescu.

Senatul şi Camera Deputaţilor au respins, cu 191 de voturi 'pentru', 123 împotrivă şi 69 de abţineri, hotărârea care avizează favorabil solicitarea preşedinteleui Traian Băsescu privind organizarea unui nou referendum.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea spunea că proiectul de hotărâre pentru avizarea solicitării şefului statului nu va fi publicată în Monitorul Oficial, întrucât nu a trecut de votul Parlamentului.

Şi senatorul PNL, Puiu Haşotti, a precizat că solicitarea preşedintelui nu a trecut la vot.

În timpul dezbaterilor, liberalii şi social-democraţii au criticat solicitarea lui Traian Băsescu, spunând că cererea sa este un gest populist.

Dezbateri aprinse

Călin Popescu Tăriceanu, de la PNL, spune că este un joc de imagine.

"Demersul preşedintelui Băsescu este unul pur de câştig de capital politic.

"Nimic nu poate să fie mai popular într-o ţară decât să arătăm cu degetul către parlamentari care, teoretic, au venituri mari, au privilegii, şi atunci sigur că toată lumea va fi de acord să micşorăm Parlamentul în aşa fel încât să spunem că avem în România şi parlament, motiv pentru care noi, liberalii, cred că ar trebui să avem curajul să spunem: "Nu, domnule Băsescu, Parlamentul trebuie sa fie dimensionat ca în orice ţară civilizată, europeană, de dimesniune medie, în raport cu populaţia, nu cât vreţi dvs în mod artificial, 300", spune Călin Popescu Tăriceanu.

Şi social-democratul Mircea Geoană aduce alte argumente.

"Există o puternică fractură logică în teza susţinută de domnul preşedinte Băsescu şi de grupurile din opoziţie, pentru că argumentul juridic cel mai puternic pe care domnul preşedinte şi grupul PDL le-au exprimat este, într-adevăr, cel legat de faptul că un referendum valabil derulat şi exprimat ar trebui să aibă o putere obligatorie faţă de alţi decidenţi pe o temă similară.

"În clipa în care domnul preşedinte vine şi propune un al doilea referendum pe aceeaşi temă, cu acelaşi conţinut, îşi anulează pur şi simplu argumentul juridic relativ solid pe care demersul dniei sale se baza:, spune Mircea Geoană.

În timpul dezbaterii, parlamentarii PDL au susţinut referendumul iniţiat de preşedintele Traian Băsescu.

Deputatul PDL Ioan Oltean declara că, dacă USL ar fi ţinut cont de referendumul din 2009, acesta acum nu s-ar mai fi justificat.

"Este pentru prima dată când în Europa democrată un parlament nu ţine cont de voinţa poporului, liber exprimată printr-un referendum.

"Aş putea să vă dau atâtea alte exemple în care, în ţări cu democraţii consacrate, parlamentele s-au exprimat într-o anumită direcţie, iar poporul, prin referendum, a schimbat direcţia. La noi, lucrurile stau tocmai invers", spune Ioan Oltean.

Pe de altă parte, reprezentanţii PPDD şi UDMR au anunţat că se abţin de la vot.

"În momentul de faţă asistăm la un joc de imagine între preşedintele României şi coaliţia care guvernează România, un joc de imagine care nu ţine cont de interesele poporului român, un joc de imagine care nu ţine cont de votul poporului român şi nu face nimic altceva decât să aruncăm o instituţie importantă, respectiv referendumul, în derizoriu.

"Eu cred că este o bătaie de joc să mai discutăm astăzi de vreun nou referendum, devreme ce am avut un referendum pe care nu l-am respectat", spune Daniel Fenechiu de la PPDD.

În urma votului, liderul PL Cristian Rădulescu a mai declarat că, într-adevăr, nu există o hotărâre a Parlamentului pentru referendum, pentru că ea nu a trecut de vot, dar trebuie votat din nou pentru un aviz nefavorabil.

În replică, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a susţinut că Parlamentul nu este în afara legii întrucât procedura a fost îndeplinită.