Parlament: Dezbatere specială pentru combaterea violenței domestice

Comisia parlamentară specială pentru combaterea și sancționarea violenței domestice a organizat o dezbatere cu privire la măsurile adoptate pentru protejarea victimelor și îmbunătățirea legislației specifice. La discuții au participat reprezentanți ai societății civile și a instituțiilor cu atribuții în acest domeniu. Redactorul nostru Iulia Gherman are detalii.

Reporter: Reprezentanții societății civile au cerut mai multe proiecte legislative pentru protecția victimelor violenței domestice. Rețele de sprijin la nivel local cu personal pregătit corespunzător, mai buna finanțare a serviciilor sociale și educația primită în școală în spiritul egalității de gen s-au numărat printre măsurile propuse. Este nevoie și de asumare politică pentru combaterea acestui fenomen, a sublinia Ionela Băluță, profesor universitar la Facultatea de Științe Politice din București.

Ionela Băluţă: Violența împotriva femeilor este un fenomen structural care își are originile în structurile patriarhale, stereotipurile de gen și atunci intervenția pentru a combate violența împotriva femeilor trebuie să fie transvectorială, nu putem să facem numai la o agenție sau la un minister, și de asemenea, trebuie programată pe termen scurt, mediu și lung. Nu putem avea rezultate dacă vrem doar pentru mâine.

Membrii Comisiei parlamentare speciale pentru combaterea și sancționarea violenței domestice și au semnalat că victimele nu sunt informate asupra drepturilor pe care le au și asupra beneficiilor oferite de monitorizarea electronică.

Deputata UDMR, Eva Csep: Nu avem polițiști destul de bine pregătiți să poată să vorbească pe limba în care înțelege victima la momentul acela, traumatizată, ce înseamnă o brățară electronică pentru viața ei. Aici cu toții avem o temă de casă de făcut, să promovăm cât mai mult putem această posibilitate de brățare electronică, de monitorizare.

Reprezentanții Ministerului de Interne au precizat că în peste 11.000 de cazuri de violență domestică înregistrate anul acesta cu risc iminent, victimele au refuzat emiterea ordinului de protecție provizoriu, iar la nivel național, doar 15% au acceptat sistemul de monitorizare electronică.