Pactul fiscal european, semnat de 25 de state UE

Liderii din 25 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, reuniţi în cadrul Consiliului European de primăvară, au semnat vineri dimineaţă, la Bruxelles, Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare.

Din partea României, documentul a fost semnat de preşedintele Traian Băsescu.

Documentul, a cărui formă finală a fost convenită la Consiliul European informal din 30 ianuarie, stabileşte ca limită a deficitului bugetar structural pragul de 0,5%.

În cazul în care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB şi nu există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, acest deficit structural poate să ajungă la circa 1% din PIB.

--fb1Deficitul structural, spre deosebire de deficitul bugetar, elimină din calcul factorii conjuncturali, arătând mai fidel modul în care un stat colecteză veniturile şi cheltuieşte sumele de care dispune.

Potrivit Tratatului, dacă se înregistrează abateri faţă de aceste nivele, se va declanşa automat un mecanism de corecţie, ce trebuie introdus în legislaţia naţională, la fel ca şi aşa-zisa ''regulă de aur'' privind limitarea deficitului structural.

Dacă un stat membru nu transpune aceste două prevederi în legislaţia naţională, poate fi sesizată Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Nerespectarea deciziei acestei instanţe poate duce la o sancţiune financiară de maximum 0,1% din PIB-ul ţării respective.

Acest pact fiscal european va însemna, pe de-o parte, un angajament colectiv pentru echilibrarea bugetelor naţionale şi, pe de altă parte, un control mult mai strict, din partea forului comunitar, asupra politicilor economice ale statelor membre.

Un control mai mare din partea Bruxellesului înseamnă mai multe măsuri prin care instituţiile Uniunii vor să menţină rigoarea bugetară, astfel încât să nu se mai ajungă la situaţia de criză de genul celei actuale.

Liderii europeni au analizat, pe lângă propunerile de îmbunătăţire a funcţionării pieţei unice sau cele de combatere a şomajului în rândul tinerilor, măsuri care aduc creştere economică fără a încuraja derapaje fiscale, modernizarea sistemelor de pensii, combaterea evaziunii fiscale sau atragerea de investiţii.

Opoziţia nu este împotriva Tratatului european de stabilitate fiscală

Opoziţia nu s-a arătat împotriva semnării tratatului european de stabilitate fiscală de către preşedintele României şi primul-ministru.

Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, a declarat însă că documentul nu necesită modificarea Constituţiei şi nici graba celor din coaliţia de guvernare nu este justificată.

"Un astfel de protocol nu are niciun fel de valoare. În cadrul procedurii de ratificare, în momentul în care guvernul va veni cu textul tratatului, va da explicaţiile necesare în comisii, noi vom decide dacă vom ratifica acest tratat.

"În mod evident, noi va trebui să fim extrem de atenţi să vedem, în cadrul dezbaterii din parlament, înainte de ratificare, care sunt toate aceste detalii.

"Ca principiu, nu suntem împotrivă, dar nu putem să acceptăm să ne angajăm la acest moment fără să ştim despre ce este vorba, să semnăm în alb un angajament că vom ratifica, de ce e nevoie de aşa ceva?", a spus Adrian Năstase.

Coaliţia de guvernare susţine că preşedintele şi primul-ministru trebuie să aibă mandatul de a semna tratatul la Consiliul European de la 1 martie.