Opoziţia critică proiectul de lege a sănătăţii

Opoziţia, a reluat joi, criticile la adresa proiectului de lege a sănătăţii.

Preşedintele PSD, copreşedinte al Uniunii Social Liberale, Victor Ponta, declară, la Cluj Napoca, într-o conferinţă de presă, că modificările vizate de Guvern vor duce, pe lângă afectarea gravă a serviciului de urgenţă SMURD, la falimentarea unor spitale, în special, a celor din oraşele mici, care vor fi cele mai vulnerabile.

"O mică parte din lege se referă la sistemul de asistenţă de urgenţă, la SMURD, una din zonele care funcţionează, totuşi, peste media serviciilor de sănătate, din România. Din păcate, prin prevederile actualului proiect, vor fi spitale, care vor intra în faliment şi se vor închide, în special, din oraşele mai mici, iar acele spitale care vor fi organizate ca fundaţii, practic, vor ieşi de sub controlul Curţii de Conturi şi de sub un mod transparent de cheltuire a banilor publici.

"Privatizarea, ca soluţie care rezolvă toate problemele României, este o temă falsă şi s-a dovedit în Statele Unite ale Americii. De altfel, în Europa, nu există un alt sistem de acest gen; că statul nu se poate deroba de obligaţia de a avea grijă de cetăţenii săi, în domeniul sănătăţii, al educaţiei şi al siguranţei personale" a declarat preşedintele PSD.

Victor Ponta a mai afirmat că varianta asumării răspunderi pentru legea sănătăţii, este una nepotrivită pentru un astfel de proiect, şi a dat exemplul altor legi, cum ar fi, cea a comasării alegerilor sau cea a educaţiei, care au fost adoptate astfel şi nu se pot aplica în totalitate.

El a spus că USL va face tot posibilul, din punct de vedere legal, pentru a stopa adoptarea proiectului legii sănătăţii.

Copreşedintele Uniunii Social Liberale a arătat că va fi depusă o moţiune de cenzură, dacă Guvernul, îşi va asuma răspunderea şi nu va exista o consultare serioasă, cu specialiştii din domeniu, ne-a transmis, de la Cluj Napoca, corespondentul Ciprian Iancu.

Este doar începutul unui proces de durată, această perioadă de dezbatere publică - atrag atenţia, în egală măsură, autorităţi şi specialişti.

De 15 ani se încearcă stabilirea unei liste clare de servicii asigurate

Unul dintre experţii Băncii Mondiale, Richard Florescu, implicat în analiza sistemului românesc de sănătate, în cadrul colaborării autorităţilor cu instituţii internaţionale, pentru reformarea sistemului, spune că o nouă lege ar fi doar baza schimbărilor, aceasta urmând să fie completată de un lung şir de documente şi protocoale.

În privinţa mult-aşteptatului pachet de bază, cel mai apropiat termen este sfârşitul lunii februarie, când ar putea apărea opusul acestui pachet, adică, lista serviciilor care, cu siguranţă, nu vor fi suportate de stat.

Directorul de programe speciale în cadrul biroului de la Bucureşti al Băncii Mondiale, Richard Florescu, spune că stabilirea unei liste clare de servicii asigurate de statul român se încearcă de aproximativ 15 ani.

"La vremea respectivă, banca a recomandat pregătirea unui pachet de bază înaintea introducerii sistemului de asigurări; nu s-a întâmplat. Ceea ce s-a întâmplat a fost pregătirea unei liste negative de servicii care sunt excluse de la plată prin asigurările de sănătate, care a perpetuat ani de zile, până în momentul actual.

"Aceste discuţii au început la jumătatea anului trecut, când a devenit evident că sistemul de asigurări de sănătate public nu mai poate finanţa întreaga gamă de servicii care le finanţa până în prezent. Au apărut arierate şi, evident, a trebuit să fie recunoscută şi necesitatea pregătirii unui asemenea pachet", a declarat Richard Florescu.

Acesta a mai spus că în mod normal, pregătirea unui asemenea pachet trebuie să aibă la bază existenţa unor protocoale clinice şi terapeutice care să fie şi implementate.

România are deja un anumit număr de protocoale pregătite şi aprobate, problema este că aceste protocoale nu sunt implementate, potrivit lui Richard Florescu.

Acesta a mai spus că cea mai mare parte din protocoale stă în rafturi.

Într-o primă etapă, ceea ce s-a agreat împreună cu guvernul, a fost să se pregătească o listă extinsă negativă care este mai uşor de făcut, care să fie agreată şi, bineînţeles, implementată.

Apoi, trebuia să pregătească un pachet de servicii de bază, spune directorului de programe speciale în cadrul biroului de la Bucureşti al Băncii Mondiale.

"Guvernul a finanţat printr-un împrumut de la bancă asistenţă tehnică şi cred că undeva până la sfârşitul lui februarie să existe un prim set de recomandări pentru această listă. Bineînţeles, lista va trebui să fie discutată cu grupele de specialişti din sistem pe fiecare domeniu în parte. Cred că este fezabil să considerăm că, la sfârşitul lunii februarie, vor exista nişte recomandări", a concluzionat Richard Florescu..