Mizele alegerilor europarlamentare din 2024

Noul Parlament European are 720 de locuri, cu 15 mai multe decât în 2019, iar pentru ele sunt în competiţie aproape 16 mii de candidaţi din cele 27 de state membre. Decizia alegerii lor stă în mâinile celor aproximativ 373 de milioane de cetăţeni europeni cu drept de vot, între care şi români. Corespondentul RRA la Bruxelles, Bogdan Isopescu ştie mizele scrutinului şi de ce analiştii consideră că sunt cele mai importante alegeri europarlamentare din ultimii 30 de ani.

Votul a început de câteva zile şi chiar s-a încheiat în anumite state membre, precum Olanda, Irlanda, Letonia, Malta, Cehia sau Slovacia. Însă rezultatele parţiale sau integrale nu vor fi publicate până când ultimul stat nu va închide secţiile de vot la ora 22:00. Noua coloratură politică a legislativului european şi noile alianţe vor lua decizii vitale într-un context politic extrem de complicat.

Aleşii vor decide, în final, componenţa Comisiei Europene, cea care va propune pachetul de măsuri pentru următorii 5 ani, dar efectele acestor politici ar putea marca fundamental parcursul Uniunii pe termen lung. Printre subiectele campaniei a fost migraţia, iar noua conducere europeană va fi pusă în faţa aplicării pactului privind migraţia, iar aici viziunile partidelor diferă de la un pol la altul.

Un alt punct este Ucraina, iar noua linie de politicieni va trebui să ia decizii care vor poziţiona Uniunea atât faţă de Rusia, cât şi în jocul geopolitic mondial. Recunoaşterea Palestinei este un alt punct ce va naşte discuţii aprinse printre statele membre.

O altă problemă vitală este poziţionarea Uniunii pe harta economică a lumii, în condiţiile în care tranziţia digitală a plasat Statele Unite în prim-plan, China în poziţia de jucător agresiv, iar Uniunea Europeană încearcă să păstreze cele câteva domenii în care mai deţine conducerea, toate aceste elemente combinate cu tranziţia verde, care apasă pe agricultori, dar şi pe industrie.

Unii analişti vorbesc însă şi de miza care vizează jocul democraţiei europene în condiţiile în care discursurile şi acţiunile politice s-au tensionat tocmai din cauza acestor probleme care au afectat Europa în ultimii ani, de la efectele green-deal-ului şi criza COVID-ului până la efectele economice ale războiului din Ucraina, o Ucraină care tocmai a început procesul de aderare la Uniunea Europeană, alături de Republica Moldova.