"Lustraţia vine prea târziu" spun foştii deţinuţi politici

Legea lustraţiei vine prea târziu în România, susţin reprezentanţii asociaţiilor foştilor deţinuţi politici.

Legea care interzice accesul foştilor nomenclaturişti ai regimului comunist, la posturi de demnitari în actualul regim a avut un lung parcurs parlamentar şi a stârnit de multe ori dezbateri aprinse şi controverse.

Unele partide politice s-au arătat de la început împotriva unui astfel de document, în timp ce liderii altora au transformat ideea în temă de campanie electorală, iar controversele nu au încetat nici acum la adoptarea legii după 20 de ani de la căderea comunismului în România.

În ciuda declaraţiilor mai multor lideri politici, adoptarea abia acum a legii lustraţiei e un act care nu mai repară mare lucru, susţin reprezentanţii celor care în decembrie '89 erau în stradă împotriva comunismului.

Părerea este larg împărtăşită şi de către foştii deţinuţi politici din perioada '45-'89.

Cea mai mare parte dintre cei vinovaţi de relele petrecute în România în timpul comunismului nu au cum să mai fie afectaţi de forma actuală a legii lustraţiei, fie pentru că nu mai ocupă funcţii din care noua lege să-i oblige să demisioneze, fie pentru că pur şi simplu nu mai sunt în viaţă.

E totuşi o reparaţie pentru cele întâmplate în acele vremuri, a declarat, astăzi, la Cluj, preşedintele Ligii Pro Europa, Smaranda Enache.

“ Este regretabil că adoptarea Legii a fost intenţionat şi sistematic amânată 20 de ani. Legea lustraţiei nu are cum să mai afecteze masa marilor vinovaţi, cu câteva excepţii. În schimb, aplicată fără discernământ Legea poate crea noi nedreptăţi”, a spus Smaranda Enache.

Şi preşedintele Asociaţiei 21 decembrie, Teodor Mărieş, vorbea de revenirea la normalitate, odată cu adoptarea legii lustraţiei, poziţie împărtăşită de mai ulte forţe politice: PDL, PNL, UDMR şi reprezentanţii minorităţilor naţionale.

Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, Octav Bjoza, a declarat pentru RRA că proiectul iniţial al legii lustraţiei a fost atât de mult modificat încât pare altul, pe care foştii deţinuţi politici nu-l cunosc, dar îl acceptă în lipsă de altceva.

"Vorba aceea, decât niciodată, mai bine mai târziu! Este bine că a apărut. Este adevărat că efectele ei sunt infinit mai mici. Această lege a fost gândită de noi, odată cu legea deconspirării securităţii, legea deconspirării informatorilor, atunci am gândit noi şi legea lustraţiei", a declarat Octav Bjoza.

Legea lustraţiei este criticată de PSD, fiind considerată populistă.

În schimb, PSD critică legea, susţinând că ar fi populistă şi că ar încălca articole din Constituţie şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Ba chiar partidul e gata să conteste legea la Curtea Constituţională, spune deputatul PSD, Bogdan Niculescu Duvăz, care a anunţat şi că au fost strânse semnăturile necesare.

"Mărturie stă rezoluţia Consiliului Europei, 1096 din 1996. În primul rând, vinovăţia fiind mai degrabă individuală decât colectivă trebuie demonstrată în fiecare caz individual, spune rezoluţia, fără echivoc. Aceasta scoate în evidenţă necesitatea unei aplicări individuale şi nu colective a legilor lustraţiei”, a afirmat deputatul PSD.

Legea lustraţiei interzice de acum înainte accesul, timp de cinci ani, la anumite funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist, între 6 martie '45 - 22 decembrie '89.

E vorba despre persoane care au ocupat funcţie de conducere, retribuită de Partidul Comunist, membrii Consiliului de Stat şi al Consiliului de miniştri, prim secretari, activişti, şefi ai unor misiuni diplomatice, comandanţi, inspectori, şefi sau adjuncţi în inspectoratele de miliţie, comandanţi din centrele de detenţie politică şi secretarii de partid.

Pentru a intra acum în vigoare, legea lustraţiei trebuie promulgată de preşedintele Traian Băsescu.