LIVE VIDEO: Președintele Nicușor Dan va iniţia în ianuarie un referendum în rândul corpului magistraţilor

UPDATE: Președintele a spus în declarația de presă că va iniţia în ianuarie un referendum în rândul corpului magistraţilor, care va avea o singură întrebare: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”

LIVE VIDEO: Ora 14.00 - Declarație de presă pe tema problemelor reclamate de magistrați în sistemul juridic

TEXT: Declaraţie de presă a președintelui Nicușor Dan (transcriere RADOR)

Nicușor Dan: În primul rând, e 21 decembrie azi și în '89 21 decembrie a început revoluția în București și în orașe din România, la câteva zile după Timișoara, și vreau să transmit recunoștința pentru cei care au ieșit să protesteze atunci și în special pentru cei care și-au dat viața pentru asta. Și, prin ceea ce facem, trebuie să încercăm să fim la înălțimea idealurilor pe care ei le-au avut.

Întâlnirea cu magistrații: participare redusă și „teamă de repercusiuni”

Trei chestiuni despre justiție. Prima, legată de discuțiile de mâine cu magistrații. În primul rând că au fost extrem de puțin magistrați care și-au exprimat intenția să vină la discuții, față de cele 1.000 de persoane care au semnat scrisoarea pe care o cunoașteți. Deci sunt cam 20 de magistrați în nume individual și cam 20 de magistrați în numele unor asociații de magistrați. Și s-au întâmplat fel de fel de lucruri, în aceste zile, pe care colegii mei care au fost în contact cu acești magistrați le-au perceput. În primul rând că, în mod neobișnuit, în anumite instituții s-au organizat ședințe luni, 22 decembrie. Au existat mesaje de influențare, intimidare. Apoi, multă lume, o să vedem, multă lume din mulți dintre cei care ne-au scris au solicitat să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, tocmai pentru că există o teamă ca participarea la o astfel de întâlnire să aibă repercusiuni.

Și am ajuns inclusiv la, în fine, propuneri nepotrivite cu importanţa, să vină pe rând şi să stea în diferite săli pe aici ca să nu se intersecteze sau chiar colegi de-ai mei să-i preia din benzinării din București ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni. Şi totuşi e o chestiune foarte serioasă, nu vorbim de reţele de trafic de persoane sau cine ştiu eu ce, vorbim de a treia putere în statul ăsta.

Discuție publică luni, la 10:00, și reprogramarea întâlnirilor confidențiale

Prin urmare, am decis că mâine, la ora 10:00 vom face o discuţie publică cu cei care doresc să-şi asume public să transmită un mesaj, iar toate discuţiile private în regim de confidenţialitate vor fi reprogramate, toţi cei care solicită o întâlnire în regim de confidenţialitate cu noi o vor avea, dar nu mâine. Şi, dacă mâine se vor face acuze, orice fel de acuze care să vizeze pe cineva din sistem, o să existe o altă întâlnire, se asemenea publică, în care persoane vizate să poată să-şi exprime opinia, apărarea faţă de acuzele care sunt aduse, şi, de asemenea, pentru că am văzut chestiunea asta menţionată în spaţiul public, sunt, există opinia că actuala situaţie din sistemul de justiţie este un răspuns la abuzuri care s-au petrecut în urmă cu 10-15 ani. De asemenea, oricine vrea în mod public aici să spună lucruri despre respectivele abuzuri este bine venit să o facă în mod public. Asta este prima chestiune.

“Sunt circa 2.000 de pagini ce conțin mesajele magistraților”

A doua chestiune. Am adus aici în mod integral toate mesajele pe care le-am primit de la magistraţi. Aşa, la ochi, sunt cam 2.000 de pagini şi eu am apucat să citesc cam două treimi. Colegii mei au citit tot şi au făcut şi un material de sinteză pe care o să vi-l comunic. În primul rând mulţumesc tuturor celor care ne-au scris, pentru că e un gest de responsabilitate faţă de situaţia din justiţie. Sunt în cele ce s-au scris sunt mai multe tipuri de chestiuni, sunt propuneri foarte interesante despre cum să se operaţionalizeze, să se flexibilizeze anumite procese din justiţie. De exemplu, scrie un procuror că pentru cazuri de, pentru infracţiuni cu pedeapsă redusă, în care cel inculpat mărturiseşte şi este de acord că aşa s-a întâmplat, că regretă faptele, în loc ca procedura să dureze trei zile, ea nu se poate să nu dureze mai puţin de şase luni, şi asta încarcă, bineînţeles, activitatea şi a parchetelor, şi a instanţelor.

În loc ca procedura să dureze trei zile, ea nu se poate să nu dureze mai puțin de șase luni, și asta încarcă, bineînțeles, activitatea și a parchetelor, și a instanțelor. Deci ăsta este un tip de lucruri care trebuie avute în vedere, și sunt foarte multe astfel de propuneri.

„Nu sunt fapte, sunt sesizări”: acuzații grave și verificări de durată

După aceea, sunt semnalate chestiuni sau sesizate, că vreau să fac această precizare, nu sunt fapte, pentru moment, ci sunt sesizări, da, a căror veridicitate trebuie constatată pe bază de probe și pe baza unui proces care poate să dureze. Dar sunt semnalate chestiuni foarte grave cu privire la sistemul de justiție. Și o să găsiți în acest material de sinteză pe cele mai importante dintre aceste acuze la adresa sistemului. În primul rând, faptul că, în cadrul conducerilor instanțelor, rolul președintelui este decisiv, prin faptul că el numește vicepreședinții și toți ceilalți membri ai organelor de conducere și în felul acesta puterea pe care șefii instanțelor /o au/ este foarte mare. Mai important, prin această putere este influențat modul de promovare la instanțele superioare. Și inclusiv, repet, sub rezerva dovedirii acestor fapte, ni se sesizează cazuri în care sunt oameni în sistem care sunt membri ai corpului magistraților care nu promovează pentru că au avut la un moment dat opinii critice fie față de CSM, fie față de conducerea instanțelor. Aceeași chestiune cu privire la delegare și detașare, în care ni se semnalează că este o măsură arbitrară, inclusiv ni se semnalează cazuri în care se deleagă încrucișat de la, de exemplu, un tribunal la alt tribunal din raza aceleiași curți de apel și, de asemenea, ni se semnalează o atitudine discreționară a Inspecției Judiciare. Deci, în esență, concluzia acestor sesizări, a majorității dintre ele, este că există o categorie de magistrați, membri ai CSM-ului, conduceri ale instanțelor, care nu acționează în interes public, ci care acționează în interesul unui grup pe care îl constituie, și că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acțiunea, de multe ori, discreționară a acestui grup de persoane. Și, atunci, se spune asta cu subiect și predicat, inclusiv promovările la Înalta Curte de Casație și Justiție s-au făcut pe criterii de obediență față de acest grup care conduce sistemul de justiție, și nu pe criterii de profesionalism, cu atât mai mult cu cât legea din 2022 a scos proba scrisă la promovări, inclusiv la Înalta Curte. Și aici sunt două tipuri de probleme. Pe de o parte, probleme care vin din lege și, în opinia mea, dacă vrem să discutăm de legile justiției pe toate chestiunile de procedură de care am vorbit va fi o discuție lungă, însă pe termen scurt trebuie să ne concentrăm pe acele chestiuni care sunt recurente, proba cum se fac promovările, dacă trebuie sau nu să fie un criteriu obiectiv, eu aș zice că da, cine face parte din colegiile de conducere ale instanțelor și toată lumea din aceste sesizări spune că acești oameni trebuie aleși prin vot de către colegii lor, și nu impuși, și modul în care se fac delegări, detașări să fie mult mai precis formulat, astfel încât posibilitatea de atitudine discreționară să fie mult redusă. Eu cred că acestea sunt, și poate încă una, două, astea sunt chestiunile legislative pe care trebuie să ne concentrăm în perioada imediat următoare.

Referendum în rândul magistraților despre CSM

Și în fine, ultimul punct cu care vreau să închei, așa cum am spus, toate aceste lucruri pe care le-am spus și care se regăsesc și în materialele astea, și în raportul pe care o să vi-l dăm, sunt acuzații, sesizări, da? Nu sunt fapte. Și ca să facem, și o să facem verificări pentru cele sesizate, o să ia mult timp. Dar, cred că situația în care suntem este gravă, da, prin faptul că există această suspiciune cu privire la integritatea din sistemul judiciar și față de această situație pe care o apreciez ca fiind gravă voi iniția, în ianuarie, imediat după sărbător, un referendum în cadrul corpului magistraților cu o singură întrebare: CSM acţionează în interes public sau acţionează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?

Dacă magistrații spun „nu”, „CSM va pleca de urgență”

Și dacă magistrații în ansamblu lor vor spune că da, Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public, vom continua discuțiile legislativ și tot ce am spus mai devreme. Dar dacă însă magistrații, în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență. Aceasta este declarația pe care am vrut să o fac.

---Știrea inițială----

Președintele Nicuşor Dan va face, duminică, la ora 14:00, o declarație de presă după ce sâmbătă a anunțat că a primit de la magistrați sute de pagini cu materiale relevante privind problemele din sistemul de justiție.

Radio România Actualități va transmite în direct declarația șefului statului.

Luni, președintele are programate consultări de la ora 10:00 cu procurorii și judecătorii care s-au înscris pentru întâlnirea de la Cotroceni.

Nicuşor Dan a precizat într-o postare pe internet că vor avea loc mai multe runde de discuții, fără limită de timp, iar acestea se vor desfășura fie cu grupuri de magistrați, fie individual, cu cei care au solicitat în mod explicit acest lucru.

Accesul jurnaliștilor nu va fi permis pentru a asigura confidențialitatea participanților, a mai transmis șeful statului, care a adăugat că la finalul zilei de consultări va susține o conferință de presă.

Inițiativa președintelui a venit după ce sute de judecători și procurori au semnat un mesaj de susținere pentru colegii lor, care au avut curajul să facă dezvăluiri în reportajul Recorder.