Legea votului uninominal "este neconstituţională"
Magistraţii precizează că Legea votului uninominal încalcă principiul securităţii juridice, deoarece modifică legislaţia electorală în anul în care au loc alegeri.
Articol de Ioana Dogaru, 11 Iulie 2012, 19:09
Legea votului uninominal încalcă dispoziţiile constituţionale, întrucât consacră o soluţie legislativă contrară voinţei poporului exprimată la referendumul naţional din 22 noiembrie 2009.
Explicaţia apare în motivarea Curţii Constituţionale, prin care s-a constatat că actul normativ este neconstituţional, relatează redactorul România Actualităţi, Diana Surdu.
Magistraţii mai precizează că Legea votului uninominal încalcă principiul securităţii juridice, consacrat implicit de Articolul 1 alineatul 5 din Constituţie, deoarece modifică legislaţia electorală în anul în care au loc alegeri, având consecinţe negative asupra bunei desfăşurări a procesului electoral şi a exercitării dreptului la vot.
În luna mai, Camera Deputaţilor a doptat proiectul privind sistemul de vot uninominal cu 180 voturi "pentru" şi 30 "împotrivă".
Documentul prevede că vor fi aleşi deputaţi şi senatori cei care au câştigat colegiul în care au candidat, iar, suplimentar, în judeţele în care minorităţile au peste 7% reprezentare, acestea vor primi în plus un mandat de parlamentar.
Pragul electoral a fost eliminat şi a fost adoptată o prevedere potrivit căreia delimitarea colegiilor va rămâne aceeaşi ca în 2008.
Legea schimbă sistemul de vot la parlamentarele
Noul sistem de vot va desemna câştigător pe cel care va obţine cel mai mare număr de voturi dintr-un colegiu şi vine să schimbe vechiul sistem de vot, care a fost folosit doar la alegerile parlamentare din noiembrie 2008.
Legea 35 din 2008 schimba sistemul de vot la parlamentarele din România, care se baza până atunci pe votarea unor liste de partid.
Noul sistem de vot aducea ca noutate faptul că sunt consideraţi câstigători candidatii pe baza unor noi criterii: depăşirea unui număr de 50% din totalul voturilor valabil exprimate în favoarea unui singur candidat, dar şi pe baza unei distribuiri a mandatelor în funcţie de rezultatele obţinute de respectivul partid.
Astfel, alegerea senatorilor şi deputatilor, urma să se bazeze, în mai mare măsură pe baza votului uninominal, a votului direct, orientat către un candidat, persoană şi nu spre partid.
