Legea parteneriatului public-privat stârneşte dispute

Plenul Camerei Deputaţilor a dezbătut marţi mai multe proiecte de lege contestate vehement de opoziţie, între care legea parteneriatului public-privat.

PDL reclamă faptul că prin acest act normativ s-ar acorda o putere nejustificat de mare Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură.

Proiectul de lege privind parteneriatul public-privat votat pe articole cu majoritate de voturi de deputaţi permite guvernului să înlocuiască fără licitaţie partenerul privat care nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale faţă de finanţatori.

Potrivit actului normativ, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, aşa numitul minister al marilor proiecte, condus de Dan Şova, va desemna persoane care să constate neregulile din acest domeniu şi să aplice sancţiuni.

Acest proiect de lege a fost criticat vehement de reprezentanţii PDL, care au afirmat că deschide calea pentru încheierea unor contracte netransparente.

Ei sunt nemulţumiţi şi de faptul că ministerul marilor proiecte va primi atribuţii nejustificat de mari, după cum afirmă ei.

"Să ne imaginăm situaţia în care o autostradă mare în România este pornită în parteneriatul public-privat şi la un moment dat statul se răzgândeşte şi îi spune respectivului constructor "OK, pleacă acasă", după care alege constructorul după bunul plac. Nu e în regulă", a spus deputatul PDL Alexandru Năzare.

Legea parteneriatului public-privat, "agreată de CE"

Pe de altă parte, ministrul marilor proiecte, Dan Şova, susţine că acest proiect de lege a fost agreat de Comisia Europeană.

"Modificarea unilaterală a contractului şi înlocuirea partenerului privat fără licitaţie sunt chestiuni care au fost ridicate şi la comisii şi am pus la dispoziţie corespondenţa Comisiei Europene. Sunt cerinţe exprese ale Comisiei Europene", a spus Dan Şova.

Deputaţii au mai votat şi un proiect de lege care permite persoanelor care au lucrat în condiţii grele să se poată pensiona mai devreme, fiind reîncadraţi în grupa I de muncă.

Astfel, persoanele care au lucrat opt ani în minerit şi au un stagiu complet de cotizare de 35 de ani se pot pensiona cu doi ani mai devreme. Pentru aceste două legi, Camera Deputaţilor este for decizional.