Lege pentru asigurarea prezenţei femeilor în politică

În România sunt prea puţine femei implicate în activitatea politică, mai ales la nivel de decizie.

Aceasta este concluzia unei dezbateri organizată de Institutul pentru Studii Populare pe tema "Ce caută femeile în politica românească?"

Participare redusă din partea partidelor

În ciuda temei anunţate, partidele nu s-au grăbit să participe la discuţii, deşi ele sunt singurele forţe care ar putea echilibra balanţa, fiind prezenţi doar consilieri guvernamentali şi prezidenţiali, alături de reprezentanţi ai UDMR.

În aceste condiţii au apărut şi declaraţii mai acide despre modul în care partidele încurajează femeile să facă politică.

De exemplu, aceea că un partid care nu promovează femeile e un partid retrograd, nelipsind nici comparaţiile cu felul în care stau lucrurile în alte ţări.

Cea mai mare participare la viaţa politică o au femeile din Rwanda

Cea mai bună situaţie în chestiunea femeilor în politică se înregistrează nu într-un stat cu vechi tradiţii democratice, ci într-o ţară africană: Rwanda, unde jumătate din politicieni sunt femei.

În România, femeile sunt atrase în politică pe criterii de popularitate

În România, femeile sunt reprezentate la nivel parlamentar în proporţie de 9,6% şi sunt atrase în politică nu pentru capacităţile intelectuale, ci pe criterii de popularitate - susţine profesorul universitar Mihaela Miroiu.

La dezbatarea organizată de Institutul de Studii Populare, prof. Mihaela Miroiu a punctat faptul că atâta timp cât decizia de recrutare a femeilor în structurile politice depinde de liderii partidelor şi nu este reglementată prin lege, femeile nu vor putea ocupa funcţiile pe care le merită în societate.

Ideea a fost susţinută şi de consilierul prezidenţial Peter Eckstein Kovacs, care a spus că, deşi în statutul partidelor politice există prevederi speciale legate de ocuparea funcţiilor de către femei, aceste clauze nu se respectă.

"UDMR este, de altfel, recunoscut ca cel mai macho partid politic din România. În momentul de faţă avem două deputate, dar care au intrat, dacă vreţi, prin grija calculatorului, prin rehdistribuire, nu că le-a fost dată şansa să participe la un colegiu unde locul era sigur" a spus Peter Eckstein Kovacs.

Consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu spunea că votul uninominal, aşa cum este el structurat în România, este o lovitură dată politicilor de promovare a femeilor.

"Chiar cred că avem prea mult testosteron în politică şi, să zicem, avem nevoie de mai multă tandreţe. Cred că femeile sunt mult mai corecte şi mult mai conştiincioase, în general, şi în politică pot face treabă mai bună decât bărbaţii", a afirmat Sebastian Lăzăroiu.

Mecanisme de reprezentare echitabilă în viaţa politică

Consilierul premierului Emil Boc, Andreea Paul Vass, a precizat că în unele ţări funcţionează un sistem echitabil de reprezentare a femeilor şi bărbaţilor în viaţa politică şi în luarea deciziilor.

"E nevoie de un mecanism intervenţionist şi acum, fie el direct printr-o lege sau un act normativ care operează cu cote minimale distribuitive de gen, cum e cazul ţărilor nordice şi mai avem un model belgian de abordare legislativă, care spune să asigurăm egalitatea perfectă de gen în prezenţa mediatică pe parcurusul campaniilor electoralei", a spus Andreea Paul Vass.

Participanţii la discuţii au fost de acord că partidele trebuie să asigure o reprezentare corectă a femeilor în politică, iar o lege care să reglementeze prezenţa doamnelor în politică este de dorit.