Învestit, demis, reînvestit, demisionar: cabinetele Emil Boc

Premierul Emil Boc şi-a înaintat demisia, motivând că a vrut să detensioneze situaţia socială şi politică.

Anunţul demisiei survine seriei de proteste din Bucureşti şi din mai multe oraşe din ţară, proteste la care participanţii au cerut demisia preşedintelui şi a premierului consideraţi responsabili pentru deteriorarea severă a nivelului de trai al oamenilor. La scurt timp după declanşarea protestelor la care au participat zilnic, potrivit jandarmeriei, între câteva sute şi câteva mii de oamenii, opoziţia a cerut şi ea demisia preşedintelui şi a cabinetului, precum şi organizarea alegerilor anticipate.

Demisia premierului marchează sfârşitul celui de-al doilea cabinet condus de Emil Boc. Între cele două mandate, tot Emil Boc a condus guvernul, în calitate de premier interimar, în perioada octombrie-decembrie 2009.

--fb1

Primul cabinet condus de Emil Boc s-a format după alegerile parlamentare din 2008, după formarea alianţei PDL şi PSD.

El a fost nominalizat premier după ce Theodor Stolojan a renunţat la funcţia pentru care a fost propus de preşedintele Traian Băsescu.

Denumit de presă şi politicieni "Guvernul Boc I", executivul PDL-PSD a funcţionat până în septembrie 2009, când PSD s-a retras de la guvernare.

Decizia a fost luată după ce ministrul de interne al PSD, Dan Nica, a fost revocat din funcţie ca urmare a unui scandal legat de posibile tentative de turism electoral.

Primul guvern condus de Emil Boc s-a confruntat cu două moţiuni de cenzură depuse de PNL şi UDMR, ambele respinse de majoritatea asigurată de parlamentarii PDL şi PSD.

Retragerea PSD de la guvernare, în preajma alegerilor prezidenţiale din 2009, a fost urmată de depunerea, în octombrie 2009, a unei noi moţiuni de cenzură, adoptată de parlament.

Evenimentul a fost o premieră în politica românească de după 1989.

Demis în data de 13 octombrie 2009, Guvernul Boc I a continuat să funcţioneze interimar până după alegerile prezidenţiale, variantele cu Lucian Croitoru şi Liviu Negoiţă premieri fiind respinse de parlament.

UDMR cooptat în aşa numitul guvern Boc II

Realegerea lui Traian Băsescu în funcţia de preşedinte, în decembrie 2009, a fost urmată de formarea unei coaliţii PDL-UDMR-minorităţi naţionale care a constituit nucleul aşa-numitului "guvern Boc II".

Executivul nou format a supravieţuit în faţa a şapte moţiuni de cenzură.

La 15 iunie 2010, o moţiune de cenzură, iniţiată de 120 de parlamentari PSD şi PC, a fost respinsă de plenul reunit al Parlamentului.

Moţiunea a fost depusă după ce guvernul şi-a angajat răspunderea pentru două proiecte legislative, cel privind reducerea salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15% şi cel privind recalcularea pensiilor speciale potrivit contribuţiei beneficiarilor la bugetul asigurărilor sociale de stat şi verificarea pensiilor de invaliditate.

Remaniere în guvernul Boc II

La 1 septembrie a avut loc şedinţa grupurilor parlamentare reunite ale PDL, prilej cu care s-a decis remanierea Guvernului.

O zi mai târziu, premierul a anunţat lista miniştrilor remaniaţi şi propunerile de înlocuire a acestora.

Noii miniştri ai Economiei - Ion Ariton, Finanţelor - Gheorghe Ialomiţeanu, Transporturilor - Anca Boagiu, Muncii - Ioan-Nelu Botiş, Agriculturii - Valeriu Tabără şi Comunicaţiilor - Valerian Vreme au depus jurământul la 3 septembrie 2010.

La 27 octombrie 2010, plenul reunit al parlamentului a respins o nouă moţiune de cenzură împotriva guvernului.

Pe 21 aprilie 2011, premierul Emil Boc a fost desemnat, prin decret prezidenţial şi ministru interimar al Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, după ce cu o zi înainte Ioan-Nelu Botiş a demisionat.

A îndeplinit această funcţie până la 3 iunie 2011, când Sebastian Lăzăroiu a preluat acest portofoliu.

Demis şi reînvestit, remaniat în mai multe rânduri, guvernul condus de Emil Boc, în diversele formule, a avut doi miniştri care au supravieţuit din 22 decembrie 2008 până în prezent: Cătălin Predoiu la Justiţie şi Elena Udrea la Turism şi apoi la Dezvoltare Regională şi Turism, scrie Mediafax.

Guvernele conduse de Emil Boc

22 decembrie 2008		Primul cabinet condus de Emil Boc s-a format după alegerile parlamentare din 2008 şi a funcţionat până în octombrie 2009.
mai, septembrie 2009		Primul guvern condus de Emil Boc s-a confruntat cu două moţiuni de cenzură depuse de PNL şi UDMR.
13 octombrie 2009		Emil Boc a fost demis din funcţie după adoptarea de către parlament a unei moţiuni de cenzură.
decembrie 2009		Se formează guvernul "Boc II". Executivul nou format a supravieţuit în faţa a şapte moţiuni de cenzură.
1 septembrie 2010		A avut loc şedinţa grupurilor parlamentare reunite ale PDL, prilej cu care s-a decis remanierea guvernului.
martie 2011		Guvernul adoptă codul muncii prin asumarea răspunderii în parlament.
ianuarie 2012		La Bucureşti şi în alte oraşe din România au loc manifestări de stradă la care protestatarii cer demisia preşedintelui şi a primului ministru.
6 februarie 2012		Premierul Emil Boc anunţă demisia cabinetului "pentru a detensiona situaţia socială din ţară".