Ideea de autonomie a aşa-numitului Ţinut Secuiesc, din nou în actualitate

Cele trei formaţiuni politice maghiare din România au semnat, luni, la Cluj Napoca, o rezoluţie prin care şi-au anunţat obiectivele comune privind autonomia.

Este pentru prima dată când UDMR, Partidul Civic Maghiar şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania susţin, la unison, ideea de autonomie a aşa-numitului Ţinut Secuiesc.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat într-o conferinţă de presă susţinută alături de liderii celorlalte două formaţiuni, că există trei feluri de autonomie pe care o revendică - teritorială, locală şi culturală, despre care ar vrea să discute cu majoritatea românească în acest an al Centenarului Marii Uniri şi să fie legiferate.

Kelemen Hunor: "Sigur, orice comunitate mai ales comunităţile mici şi comunităţile etnice care sunt numeric în minoritate, peste tot în lume, peste tot în Europa au un deziderat extrem de important, păstrarea identităţii, păstrarea culturii, păstrarea limbii şi de aceea noi credem că aşa cum funcţionează şi a funcţionat în foarte multe state din Europa, autonomia este cheia rezolvării acestor probleme şi trebuie să fie acest lucru şi în România."

Politicienii de la Bucureşti sustin că România este una dintre ţările care acordă cele mai multe drepturi minorităţii maghiare şi resping aceste idei ca fiind neconstituţionale.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea spune că solicitarea celor trei formaţiuni exclude orice negociere dar pentru alte proiecte se poate continua colaborarea cu UDMR.

Liviu Dragnea: "Este neconstituţional şi de neacceptat.

Şi de nenegociat, fără ezitare.

Am colaborat pe anumite proiecte de legi cum am colaborat şi cu alte formaţiuni politice dar să ştiţi că am avut opinii diametral opuse cred că în unul sau două cazuri şi cu ALDE.

Asta nu înseamnă că nu am putut să colaborăm în continuare."

Şi liderul PNL, Ludovic Orban consideră că iniţiativa nu are nicio şansă pentru că nu respectă exigenţele unui sistem democratic.

Ludovic Orban: "Respingem categoric autonomia teritorială, acest concept nu există în sistemele democratice.

România este una dintre ţările care acordă cele mai multe drepturi minorităţilor naţionale."

Preşedintele PMP, Eugen Tomac a declarat că semnalul dat de partidele maghiare din România este condamnabil şi de nepermis, întrucât alimentează divizarea societăţii, relatează Rador.