Guvernul vrea să reformeze salarizarea, educaţia şi agenţiile
Executivul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului în privinţa legilor educaţiei, a salarizării unitare şi a restructurării agenţiilor.
Articol de Paul Poteraşi, 15 Septembrie 2009, 13:10
Guvernul şi-a asumat răspunderea asupra proiectelor de lege privind educaţia naţională, salarizarea unitară a personalului bugetar şi reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, în trei şedinţe comune succesive ale celor două Camere ale Parlamentului.
Prima şedinţă comună a fost consacrată asumării răspunderii de către Executiv în privinţa proiectului Legii educaţiei naţionale.
În discursul de peste 30 de minute susţinut în faţa Parlamentului, premierul Emil Boc a arătat că legile promovate prin asumarea răspunderii sunt necesare în vederea reformării statului.
Şeful Executivului a precizat că legea educaţiei include principiile convenite de către partidele parlamentare şi sindicate şi întruneşte un consens politic pe această temă.
Premierul Emil Boc a vorbit apoi în faţa Parlamentului despre asumarea răspunderii Guvernului în privinţa Legii salarizării unitare, iar în a treia şedinţă executivul şi-a asumat răspunderea pentru legea restructurării agenţiilor guvernamentale.
Cum se derulează procedura asumării prevăzută de Constituţia României?
Guvernul a folosit în sesiunea parlamentară trecută aceeaşi procedură a asumării răspunderii şi în cazul Codurilor Penal şi Civil, precum şi al Codurilor de Procedură Penală şi Civilă.
Potrivit art.114 din Constituţia României, guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului în şedinţă comună asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
Întrucât asumarea răspunderii guvernului nu implică un vot al plenului, Constituţia prevede posibilitatea depunerii unei moţiuni de cenzură în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege a cărei votare de către parlament implică demiterea guvernului.
Deşi regulamentul de funcţionare a legislativului nu permite decât depunerea unei singure moţiuni de cenzură într-o sesiune parlamentară, în cazul angajării răspunderii executivului pot fi depuse atâtea moţiuni câte legi au fost asumate.
Adoptarea unei moţiuni de cenzură depuse în urma angajării răspunderii implică demiterea guvernului, în timp ce respingerea acesteia duce la adoptarea proiectului de lege asumat.
Constituţia îi dă posibilitatea şi şefului statului să ceară reexaminarea legii adoptate prin asumare, dezbaterea acesteia urmând să se facă ulterior, într-o şedinţă comună a celor două camere ale parlamentului.
