Guvernul Ponta ajunge luni în parlament

Miniştrii propuşi în cabinetul Ponta vor fi audiaţi luni, începând de la ora 10:00, iar validarea guvernului va fi supusă votului în plenul parlamentului de la ora 16:00.

Dacă votul va fi pozitiv, noul guvern va începe să lucreze de marţi, 8 mai.

Între timp, miniştrii din guvernul demis se pregătesc de predarea funcţiei, iar trei dintre ei şi-au prezentat vineri bilanţul celor 78 de zile de mandat.

Între realizări, ministrul demis al agriculturii, Stelian Fuia, a enumerat două scheme de acordare de ajutoare pentru despăgubirea fermierilor afectaţi de zăpadă şi pentru culturile de toamnă.

Cel al educaţiei, Cătălin Baba, a vorbit despre faptul că universităţile îşi aleg singure modalitatea de admitere şi despre pregătirea a peste 10.000 de cadre didactice pentru a putea fi numite directori de şcoli sau inspectori şcolari.

Premierul desemnat, Victor Ponta, a depus joi seara la parlament programul de guvernare.

Respectarea legilor fără derogări, prinsă în programul de guvernare

Citiţi şi:

Programul de guvernare al guvernului Ponta.

Programul, ce are câteva zeci de pagini, îşi propune într-o oarecare măsură să continue pe direcţiile guvernelor anterioare, în principal în privinţa angajamentelor internaţionale ale României, dar un program care include politici economice, sociale sau de mediu, care vizează schimbări importante, potrivit reporterului Radio România Actualităţi, Bogdan Isopescu.

Programul de guvernare al USL pleacă de la câteva principii pe baza cărora executivul va croşeta măsurile viitoare: respectarea legilor fără derogări, repararea inechităţilor sociale, implementarea unei strategii economice de lungă durată, depolitizarea administraţiei publice şi toleranţă zero faţă de corupţie.

Sunt chestiuni generale sau principii de la care şi vechile guverne au plecat, cu o singură excepţie.

Repararea inechităţilor sociale, în speţă "reîntregirea salariilor" şi restituirea sumelor reţinute ilegal de la pensionari, este trecută negru pe alb în programul cabinetului Ponta, faţă de stadiul declarativ pe care măsura o avea în guvernele Boc şi Ungureanu.

În rest, toată lumea a declarat toleranţă zero în faţa corupţiei sau stimularea mediului de afaceri, îmbunătăţirea clasei de mijloc sau creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene.

Însă, luând în amănunt măsurile programului de guvernare, unii analişti economici afirmă că există premisele unui plus calitativ faţă de guvernele anterioare.

Spre exemplu, capitolul privind bugetul şi finanţele recunoaşte că politicile din 2009 şi 2010 au urmat un model economic vulnerabil, bazat pe îndatorare excesivă şi o alocare ineficientă a resurselor.

"În condiţiile în care ai turnat peste 30 de miliarde de euro în economia românească în 2009 şi 2010, bani din împrumut, iar rezultatul a fost scădere economică de peste 7% în 2009, scădere de 1,3% în 2010 şi creştere modestă în 2011, este foarte clar că acel model economic nu a funcţionat", a declarat analistul economic Radu Soviani.

Guvernul Ponta doreşte continuarea acordului cu FMI

Ministrul desemnat al finanţelor, Florin Georgescu, a declarat vineri, după o rundă de negocieri de circa cinci ore cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional, că guvernul condus de Victor Ponta doreşte continuarea acordului cu instituţiile financiare internaţionale.

Guvernul va găsi soluţii pentru creşterea salariilor bugetarilor şi speră că FMI şi Comisia Europeană vor arăta înţelegere, întrucât propunerile părţii române "nu vin să arunce în aer deficitul bugetar" şi nu pun în pericol stabilitatea financiară, a mai spus Florin Georgescu.

El a arătat că, până în prezent, s-a negociat o treime din memorandumul tehnic de politici economice şi financiare, astfel că nu s-a ajuns încă la structura bugetului general consolidat şi la problema salariilor, care vor fi discutate în cursul zilei de mâine.

Oficialii FMI şi cei ai Comisiei Europene au discutat astăzi cu Florin Georgescu şi cu reprezentanţii mai multor instituţii, întâlniri urmate de o întrevedere cu delegaţia BNR.

Accentul pe absorbţia fondurilor europene

Accentul pe absorbţia fondurilor europene este şi în cazul acestui nou guvern un punct forte, pentru că substituie investiţiile care nu mai vin.

Există însă şi aici o problemă, ca şi în cazul guvernelor anterioare.

"Aici vorbim de absorbţia eficientă, nu pe criterii politice, nu pe criterii clientelare, cum s-a întâmplat în trecut, pentru că asta este explicaţia nivelului mizerabil de absorbţie pe care România îl are după anul 2007", a mai spus Radu Soviani.

Analiştii spun că guvernul Ponta nu trebuie să aibă foarte multă fantezie pentru a corecta greşelile de până acum, ci doar să aplice măsuri corecte şi coerente, orientate spre creştere.

Ce este surprinzător însă în programul de guvernare este faptul că nu se vorbeşte de două măsuri pe care s-a bătut multă monedă în USL: TVA redus pentru produse agroalimentare şi Universitatea de la Târgu Mureş.

Dacă universitatea este chestiune politică, cea privind TVA ţine de viziunea economică, dar şi de datele financiare.

"Deja acea controversă privind câte miliarde de euro sunt la dispoziţia Trezoreriei, în care fostul ministru de finanţe spune că sunt 7 miliarde, viitorul ministru de finanţe spune că sunt mai puţin de 5, arată o discrepanţă destul de mare", a spus Radu Soviani.

Continuarea reformelor în sănătate, prioritate în viitorul guvern

Continuarea reformelor din sănătate se regăseşte printre priorităţile viitorului guvern, care îl păstrează în echipa sa pe coordonatorul desemnat la începutul anului să se ocupe de elaborarea noului proiect de lege.

Vasile Cepoi va avea astfel ocazia să completeze singurul articol făcut public până acum, cel referitor la funcţionarea spitalelor.

Potrivit corespondentului Radio România Actualităţi, Adriana Turea, după ce s-au terminat consultările cu factorii implicaţi în sistemul sanitar, secretarul de stat de atunci Vasile Cepoi anunţa că această lege ar trebui să fie gata în luna iunie, pentru a intra în dezbatere publică la începutul lunii iulie.

Între timp, fostul ministru Ritli Ladislau anunţa că proiectul de lege va fi gata la sfârşitul lunii aprilie.

Pe site-ul ministrului sănătăţii sunt postate primele două capitole ale viitoarei legi, cel privind organizarea spitalelor şi cel legat de asigurările de sănătate.

Ministrul propus al sănătăţii, Vasile Cepoi, mai are în vedere elaborarea actelor normative privind funcţionarea sistemului de sănătate pentru anul 2013 în concordanţă cu modificările preconizate de noua lege, dar doreşte şi implementarea unui proiect pilot cu privire la salarizarea diferenţiată, în funcţie de performanţa personalului din sistemul sanitar.

De asemenea, Vasile Cepoi îşi propune să crească şi accesul populaţiei vulnerabile la serviciile medicale prin înfiinţarea centrelor multifuncţionale în zonele în care şi-au încetat activitatea spitalele considerate ineficiente, înfiinţarea de noi centre de primiri urgenţe în zonele cu risc crescut, promovarea consumului de medicamente generice pentru populaţie şi elaborarea unei strategii de echilibrare financiar a sistemului de sănătate în următorii cinci ani.

Programul de guvernare mai prevede identificarea modalităţilor de a reduce datoriile la medicamentele utilizate în tratamentul ambulator, dar şi prevenirea acumulării altora noi.

TVA redus la alimentele de bază

Ministrul desemnat al agriculturii, conservatorul Daniel Constantin propune reducerea taxei pe valoarea adăugată la 9% pentru produsele de panificaţie, argumentând că în acest fel va scădea evaziunea fiscală într-un domeniu în care aceasta ajunge în prezent la 60%.

"Propunerea de reducere a TVA-ului la alimentele de bază este un angajament pe care l-am discutat de foarte mult timp şi l-am prevăzut şi în programul de guvernare. Rămâne să decidem cu ministerul de finanţe când vom introduce această propunere. Eu am vrut să dăm un exemplu, cel puţin în acest an, chiar dacă suntem sub presiunea păstrării în ţinta de deficit , să dăm spre sfârşitul acestui an un exemplu pe zona de panificaţie.

"Acolo, evaziunea din păcate este undeva în jur de 60% şi eu cred că printr-un TVA redus putem să scoatem la suprafaţă câteva sute de milioane de euro care sunt necesare în momentul de faţă la bugetul de stat spre a îmbunătăţi atât sectorul agricol ca şi prioritate naţională, dar şi alte investiţii pe care vrem să le facem în economie", afirmă ministrul desemnat al agriculturii, conservatorul Daniel Constantin.