Fonduri pentru autorităţile locale, "înlesnite prin Constituţie"
Potrivit premierului Victor Ponta, noua lege fundamantală ar prevedea în premieră dreptul micilor comunităţi de a participa la deciziile prind dezvoltarea zonală.
Articol de Bogdan Isopescu, 28 Mai 2013, 22:22
Fondurile pentru autorităţile locale ar putea fi înlesnite prin modificarea Constituţiei.
Potrivit premierului Ponta, noua lege fundamantală ar prevedea în premieră dreptul micilor comunităţi de a participa la deciziile prind dezvoltarea zonală.
Marţi, Comisia Parlamentară pentru Revizuire a preluat raportul forumului constituţional care conţine toate propunerile Societăţii Civile şi recomandările experţilor în privinţa modificării legii fundamentale.
Comisia are însă mână liberă în a ţine sau nu cont de aceste propuneri.
Deşi propunerile Societăţii Civile nu sunt imperative, reprezentanţii Forumului solicită politicienilor să fie atenţi la ponderea lor în anumite privinţe.
Unul din punctele de tensiune este bicamelarismul dorit de majoritatea USL-UDMR şi negat în mare parte de populaţie.
În legislativ democrat-liberalii sunt singurii care susţin parlamentul unicameral în virtutea referendumului din 2009.
Vicepreşedintele PDL, Raluca Turcan, susţine parlamentul unicameral.
"Trebuie să ne concentrăm în acest demers pe respectarea votului cetăţenilor la referendum şi anume parlament unicameral, reducerea numărului de parlamentari.
"Cei de la guvernare vor să modifice Constituţia. Să facă o lege fundamentală pentru ei şi din nefericire în dispreţ faţă de cetăţeni".
Funcţionarea tripletei preşedinte-parlament-guvern
Fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu vrea să rezolve în viitoarea Constituţie problema dacă un referendum poate fi sau nu imperativ.
"Introducem un nou text referitor la obligativitatea de a accepta şi de a impune juridic rezultatul unui referendum valabil, tuturor autorităţilor publice", spune Mihai Răzvan Ungureanu.
Dar diferenţa majoră între partide vizează funcţionarea tripletei preşedinte-parlament-guvern.
În vreme ce PDL înclină către republica semiprezidenţială cu un preşedinte relativ puternic, UDMR înclină către cea parlamentară în care preşedintele este ales de legislativ.
Însă populaţia se pare că vrea să-şi aleagă direct preşedintele, aşa că USL se plasează la mijloc, o republică semiparlamentară în care legislativul are cele mai multe pârghii, preşedintele este în continuare ales direct, dar nu mai are nimic de spus în privinţa desemnării premierului.
Copreşedintele USL, Crin Antonescu, vorbeşte despre modul de învestire a unui guvern.
"Preşedintele încredinţează mandatul pentru a forma guvern celui propus de prima formaţiune politică, partid sau alianţă în ordinea numărului de voturi.
"Dacă această persoană nu reuşeşte să obţină votul de învestitură în parlament, preşedintele încredinţează mandatul celui de-al doilea clasat. Nu reuşeşte nici al doilea, atunci există un termen în care fie se constituie o majoritate fie parlamentul se dizolvă şi se recurge la alegeri anticipate", afirmă Crin Antonescu.
În plus, Victor Ponta afirmă că USL ar vrea să reducă mandatul preşedintelui.
"Propunerea USL este de a avea un mandat prezidenţial de 4 ani şi de a avea practic, o dată la 2 ani, o dată alegeri parlamentare, o dată prezidenţiale", afirmă Victor Ponta.
În condiţiile acestei diversităţi de propuneri, varianta UDMR pare cea mai clară şi cea mai argumentată, republica parlamentară, şi asta din cel puţin două motive.
În primul rând, pentru că în republica parlamentară legislativul are cele mai multe pârghii de putere, aşa cum vrea actuala majoritate.
În al doilea rând, pentru că un preşedinte aproape golit de pârghii de putere, aşa cum doreşte USL, este unul ales de parlament, nu de către populaţie.
