Evenimentul politic al anului

Alegerile prezidenţiale din acest an au însemnat 3 premiere pentru România. Ele au fost primele care au avut loc separat de alegerile legislative. De asemenea, au fost primele alegeri prezidenţiale după aderarea la Uniunea Europeană, dar şi primele care s-au desfăşurat odată cu un referendum.

Mandatul preşedintelui Traian Băsescu se termina la 21 decembrie 2009, după ce durata unui mandat prezidenţial fusese modificată în 2003 de la 4 la 5 ani. Iar cei care doreau un mandat la Palatul Cotroceni au fost 12, lideri politici, preşedinţi de partide sau independenţi. Protagonişti s-au dovedit a fi Traian Băsescu, Mircea Geoană şi Crin Antonescu.

Astfel că a putut începe legal campania electorală. Una în care candidaţii mai mult au părut a fugi unii de alţii decât a căuta să se întâlnească în dezbateri comune. Până la urmă s-au întâlnit doi - Traian Băsescu şi Crin Antonescu, la Cluj. Mulţi au spus atunci că a fost egalitate, până la urmă cel mai atacat părând a fi un candidat care nu era acolo - Mircea Geoană.

În 22 noiembrie, 9 milioane şi 900 de mii de români din ţară, dar şi aflaţi în străinătate, au votat, iar la 3 zile după votare, Biroul Electoral Central a publicat rezultatele finale ale primului tur de scrutin. Primele două locuri erau ocupate de Traian Băsescu, şi Mircea Geoană, ei fiind şi cei care urmau să se înfrunte în turul doi.

Şi totodată cu votarea pentru preşedinte, românii au fost chemaţi la referendum, ideea fiind a lui Traian Băsescu. Preşedintele voia consultarea populaţiei asupra a două aspecte: Parlament unicameral şi un număr maxim de 300 de parlamentari, faţă de 471 câţi erau la acea dată.

Motiv pentru oponenţii săi să îl atace şi să declare că de fapt Traian Băsescu nu ar juca cinstit în campanie şi că se foloseşte de temele referendumului în folos propriu. Iar votanţii au îmbrăţişat ideile preşedintelui, astfel că participarea la referendum a fost însemnată şi ambele iniţiative au trecut. 77,78% din alegători s-au pronunţat în favoarea Parlamentului unicameral, iar 88,84% au votat pentru reducerea numărului de parlamentari.

Imediat după turul unu au apărut noile tabere, cea mai numeroasă fiind cea care încerca să-l înfrângă pe Traian Băsescu. Alături de Mircea Geoană, candidatul PSD, a trecut imediat Crin Antonescu, care îndemna electoratul liberal să voteze social-democrat. Iar scurta campanie electorală care a urmat a părut a marca apogeul acuzaţiilor reciproce.

În 6 decembrie, la încheierea votării, datele prezentate de televiziuni îl dădeau câştigător pe Mircea Geoană. Pe baza acestor rezultate, Mircea Geoană s-a declarat câştigător, a deschis sticlele de şampanie şi a făcut o vizită de curtoazie la sediul PNL, declarându-se obligat pe viaţă liberalilor.

De cealaltă parte, şi Traian Băsescu şi-a anunţat victoria, arătându-se neîncrezător în ce spuneau sondajele electorale. Trebuie remarcat însă faptul că la ora închiderii urnelor în România, votarea continua în străinătate. Iar majoritatea voturilor au mers la Traian Băsescu.

Aşa că în dimineaţa de 7 decembrie, Mircea Geoană a constatat că nu conduce după numărătoarea voturilor. Iar PSD a şi trimis o contestaţie la Curtea Constituţională, cerând repetarea scrutinului. Curtea a decis că situaţia rămâne neschimbată - Traian Băsescu a câştigat un nou mandat la Cotroceni, iar Mircea Geoană se întoarce la partidul său.