Dialogului româno-rus "nu a fost valorificat în totalitate"

La zece ani de la semnarea Tratatului Politic Româno-Rus, pentru prima dată după aderarea României la NATO şi Uniunea Europeană, vizita din zilele aceasta, la Moscova, a ministrului de externe, Titus Corlăţean, se produce sub semnul relansării relaţiilor bilaterale, dar şi ameliorării atmosferei generale a relaţiilor ruso-române.

Şi dacă în urmă cu câţiva ani, în discuţiile bilaterale se constata cu regret că nivelul relaţiilor economice nu se ridica la înălţimea celor politice, acum se vorbeşte de dinamizarea dialogului politic pentru a trataca şi alte domenii, inclusiv cel economic.

Convorbirile de marţi, de la Mosocova, între Titus Corlăţean şi Serghei Lavrov au fost primele convorbiri în cadrul bilateral între şefii diplomaţiilor celor două ţări, din februarie 2009.

Ceea, ce ţinând cont de absenţa, în aceeaşi perioadă, a unui dialog politic la vârf, conferă în sine întâlnirii de marţi caracterul unui semnal pozitiv pentru viitorul relaţiilor româno-ruse, care, în ultima perioadă, au reuşit să se înscrie pe un trend ascendent.

Oficialii au semnat mai multe acorduri

O confirmă şi semnarea, marţi, de către cei doi miniştri a trei documente bilaterale importante.

Este vorba, în primul rând, de acordul interguvernamental privind înfiinţarea Institutului Cultural Român, la Moscova, şi a Centrului Ştiinţific şi Cultural Rus, la Bucureşti, după ani de negocieri; a programului interguvernamental privind cooperarea în domeniile culturii, mass-media, sportului şi turismului; ca şi a planurilor de consultări între cele două ministere de exgterne pentru anii 2013 - 2014.

Convorbirile s-au concentrat mai mult pe evaluarea stadiului şi prespectivelor relaţiilor bilaterale, inclusiv pe problemele nerezolvate sau cele asupra cărora România şi Rusia vor rămâne în continuare pe poziţii fundamental diferite.

În opinia şefului diplomaţiei române, există şanse reale pentru aprofundarea şi extinderea cooperării în dosare de interes reciproc chiar şi în acele domenii unde poziţiile păriţlor nu coincid întotdeauna.

"Eu şi colegul meu, Serghei Lavrov, am fost de acord că potenţialul de cooperare la nivelul dialogului româno-rus nu a fost valorificat în totalitate, existând perspective pozitive, perspective bune pentru impulsionarea acestuia.

"Am exprimat opinia că, prin asigurarea unei constanţe la nivelul dialogului politic vom reuşi să sprijim mai bine cooperarea economică şi alte domenii de care ambele părţi au nevoie. Avem o abordare constructivă şi pragmatică pentru evoluaţia relaţiei româno-ruse în perioada următoare", a declarat Titus Corlăţean.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a calificat convorbirile drept constructive şi substanţiale.

"De ambele părţi a fost confirmată disponibilitatea pentru ameliorarea atmosferei generale a relaţiilor ruso-române, formarea unei agende pozitive, depăşirea anumitor dificultăţi care s-au făcut observate în relaţiile noastre în ultimii ani.

"Privim România ca pe un partener important în Europa de Sud-Est, suntem interesaţi într-o dezvoltare stabilă şi predictibilă a relaţiilor noastre bilaterale, în dezvoltarea continuă a cooperării reciproc avantajoase şi valorificarea la maximum a potenţialului acestuia", a spus Serghei Lavrov.

Cele două ţări doresc cooperare

La conferinţa de presă finală i-am întrebat pe cei doi miniştri, dacă aceste convorbiri vor putea contribui la relansarea dialogului politic la vârf.

"În declaraţiile de la început, noi am menţionat deja existenţa disponibilităţii reciproce de a depăşi perioada unei anumite stagnări care a existat în relaţiile noastre, în ultimii ani, şi de a avansa pe numeroasele direcţii unde avem potenţial, pentru realizarea de proiecte reciproc avantajoase şi activizarea dialogului politic.

"Percepem din partea actualului Guvern al României dorinţa de a lucra anume în acest fel şi răspundem prin reciprocitate. Sperăm că mecanismele existente în relaţiile dintre Rusia şi România, destinate promovării cooperării noastre în sfera economică, umanitară şi altele, între care şi mecanismele dialogului politic, vor permite să acumulăm potenţialul necesar pentru trecerea la un nivel nou de cooperare; pentru aceasta există toate posibilităţile şi noi suntem gata pentru aceasta", a mai spus Serghei Lavrov.


Şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, a reamintit simbolismul datei la care are loc vizita: la doar câteva zile de la împlinirea a zece ani de la semnarea Tratatului de bază româno-rus.

"Document, care demonstra voinţa politică de cooperare de ambele părţi. În acelaşi timp, recunoaştem şi unii şi altii, că nu am fructificat la nivelul corespunzător acest instrument important.

"Discuţiile substanţiale de astăzi constituie un pas într-o direcţie pozitivă, constructivă, predictibilă, un dialog politic funcţional, o relaţie de cooperare între două state şi printr-o agendă politică de contacte la nivel înalt", a mai declarat Titus Corlăţean.

A fost discutat şi dosarul transnistrean

În cadrul convorbirilor, a fost abordat şi dosarul transnistrean, şeful diplomaţiei române subilniind necesitatea de a se realiza progrese în reglementarea conflictului, reiterând poziţia Bucureştiului în favaorea indentificării unei soluţii durabile cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în cadrul frontierelor sale, recunoscute internaţional.

Ministrul rus de externe a declarat că Moscova se pronunţă pentru elaboarea în cadrul negocierilor 5+2 a unei abordări viabile a tututor problemelor, inclusiv a statutului Transnistriei.

Serghei Lavrov a respins însă din nou, implicit, începerea în momentul de faţă a negocierilor privind acest statut, aşa cum doreşte Chişinăul, susţinut şi de Uniunea Europeană, Rusia considerând necesar ca părţile să se concentreze acum pe măsurile de încredere şi îmbunătăţirea relaţiilor economice şi sociale între cele două maluri ale Nistrului.

Serghei Lavrov a declarat, de asemenea, că Rusia susţine integritatea teritorială a Republicii Moldova, care - a spsus el - trebuie să rămână un stat suveran şi să-şi păstreze neutralitatea în conformitate cu propria sa Constituţie, acesta fiind şi principiile după care Moscova se ghidează şi în privinţa reglementării conflictului transnistrean.