Barroso, preşedinte al Comisiei Europene pentru încă cinci ani
Pentru José Manuel Durao Barroso, şefia Comisiei Europene reprezintă încununarea unei cariere politice începute de timpuriu.
Articol de Ionuţ Dragu, 16 Septembrie 2009, 13:57
Portughezul José Manuel Durao Barroso a fost reales miercuri preşedinte al Comisiei Europene pentru încă un mandat de cinci ani. Barroso va începe acum negocierile privind componenţa viitoarei Comisii.
Şefia Comisiei Europene reprezintă încununarea unei cariere politice începute de timpuriu. Născut la 23 martie 1956 la Lisabona, Barroso a fost atras de mic copil de politică: la vârsta de 13 ani activa în cercurile politice, distribuind manifeste.
Barosso a urmat studiile la Lisabona, mai întâi la Escola Oficial da Rua Actor Vale, şi apoi la Camdes. A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din oraşul natal, la 25 aprilie 1978, şi a devenit, în acelaşi an, asistent universitar în cadrul acesteia. A continuat să fie atras de politică, domeniu în care a absolvit o şcoală post-universitară (Master) de Studii Politice, Economice şi Europene, la Geneva. S-a perfecţionat pe aceeaşi linie, la Georgetown (Washington, D.C.), Luxemburg şi Florenţa. Este semnatarul a numeroase lucrări, studii şi articole politice şi economice.
În 1980 a devenit membru al Partidului Social-Democrat (PSD) din Portugalia (partid fondat în 1974). În perioada 2001-2004 a fost preşedinte al acestuia.
Între 1991 şi 1995, José Manuel Durao Barroso a fost ministru de externe al Portugaliei. În urma alegerilor legislative anticipate din 17 martie 2002, partidul său a câştigat 105 mandate, iar José Manuel Durao Barroso a devenit prim-ministru. În acestă funcţie, a luat câteva hotărâri controversate. El a susţinut invazia Irakului din 2003, căreia majoritatea portughezilor s-au opus, şi este responsabil pentru reducerea cheltuielilor publice.
La 29 iunie 2004, a fost numit în funcţia de preşedinte al Comisie Europene, ales în unanimitate de executivele celor 25 de state membre ale Uniunii Europene. Parlamentul European a susţinut această decizie, la 22 iulie 2004, cu 413 voturi din 711 eurodeputaţi care au participat la vot (251 contra şi 44 de abţineri).
