Autonomia "Ţinutului secuiesc", în dezbatere publică

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat astăzi la Covasna că proiectul de autonomie a "Ţinutului secuiesc", ce va fi înaintat Parlamentului României, va intra luna aceasta în dezbatere publică.

”Nu e un proiect care poate fi explicat într-o săptămână sau într-o zi. Trebuie o dezbatere publică foarte bine gândită şi foarte profundă atât cu societatea românească în ansamblul ei cât şi cu comunitatea maghiară”, a spus preşedintele UDMR.

Kelemen Hunor a mai spus că pentru ca acest proiect sa poată fi materializat este necesară modificarea Constituţiei.

Majoritatea politicenilor români şi ai societăţii civile româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş au afirmat în repetate rânduri că autonomia contravine Constituţiei ţării şi s-au declarat împotriva ei pe considerentul că se doreşte segregarea pe criterii etnice şi crearea unui ”stat în stat”.

UDMR propune, printre altele, ca în regiunea autonomă ”ţinutul secuiesc” limba maghiară să fie limbă oficială alături de limba română, iar în toate instituţiile publice, atât cele din subordinea autorităţilor locale, cât şi centrale, să existe proporţionalitate etnică, adică numărul angajaţilor de o anumită etnie să respecte ponderea pe care aceasta o deţine în comunitatea locală.

În urmă cu două luni, preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, care a lucrat la proiectul de autonomie, declara că acesta cuprinde cinci elemente importante: atribuţiile ce vor fi delegate de statul român către autorităţile regionale şi locale, limbile oficiale din regiune, asigurarea proporţionalităţii etnice în instituţiile publice, autonomia fiscală şi drepturile românilor din zonă.

Antal Arpad a precizat că acest model funcţionează cu succes în Tirolul de Sud şi consideră că este adecvat.