Atribuţiile executivului "ar trebui transferate regiunilor"

România a cunoscut un proces de supercentralizare, care face guvernarea ineficientă - apreciază premierul Victor Ponta, în opinia căruia atribuţiile executivului ar trebui transferate mai mult regiunilor.

Reîmpărţirea administrativ-teritorială a ţării este favorizată de stabilitatea politică, de criza financiară, dar şi de aşteptările populaţiei.

Afirmaţiile au fost făcute în cadrul unei dezbateri organizate de Academia Română, pe marginea procesului de regionalizare descentralizare, care ar trebui înscrise în viitoarea formă a Constituţiei.

Puterea refuză să înainteze oficial o variantă de lucru în privinţa numărului regiunilor, deşi neoficial se discută.

Reprezentanţii USL spun că aşteaptă mai întâi punctul de vedere al societăţii civile, iar până atunci vorbesc doar de principiile regionalizării.

În primul rând, spun ei, procesul ar trebui să includă şi descentralizarea; astfel vom avea eficienţă administrativă, corupţie şi birocraţie redusă, putere financiară şi decizională aproape de oameni şi fonduri europene atrase mai bine.

Premierul Victor Ponta include şi justiţia la capitolul descentralizarea.

"Aproape toate procesele se termină la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ceea ce e absolut anormal şi ineficient, ele ar trebui să se termine la Curţile de Apel, iar Curţile de Apel ar trebui să acopere o regiune, a declarat Victor Ponta.

"Acum sunt 15; sigur, regiunile de dezvoltare sunt opt; nu putem să vorbim de regionalizare fără să avem şi un sistem de justiţie care să acopere practic regiunile şi să finalizeze cea mai mare parte a procedurilor judiciare, fie că vorbim de civil, de comercial, de penal, la Curţi de Apel", a adăugat premierul României.

Proiectul pentru regionalizare ar trebui definitivat înainte de referendumul pentru modificarea Constituţiei

Guvernanţii spun că anul acesta ar fi momentul punerii în practică a regionalizării pentru că există mai multe condiţionalităţi .

În primul rând, principiul trebuie prevăzut în Constituţie, aşa că proiectul pentru regionalizare ar trebui definitivat înainte de referendumul pentru modificarea Legii Fundamentale, apoi pentru că acum există un context politic favorabil, majoritatea USL, şi un oarecare consens al clasei politice.

Şi, în fine, ar fi acum momentul pentru că există un context financiar european.

"Este aproape imposibil ca după ce începem noul exerciţiu financiar 2014-2020 să mai putem schimba actuala structură administrativă pe baza căreia noi negociem în acest an acordul de parteneriat de absorbţie de fonduri europene", a declarat ministrul dezvoltării, Liviu Dragnea.

Discuţia despre regionalizarea administrativ-teritorială a României a început în 2011, când Traian Băsescu înainta subiectul către guvernul Boc.

Ulterior, PDL propunea împărţirea în opt regiuni. Nu există diferenţe clare între diversele variante, înaintate de-a lungul celor doi ani de către partide, deşi numărul regiunilor variază între 8 şi 16.

Dar dacă ar fi să luăm o diferenţă majoră, aceasta este între UDMR şi restul partidelor.

UDMR pare a fi flexibilă în privinţa numărului regiunilor, oricâte de la 8 la 16, însă este de neclintit în privinţa faptului că judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să formeze o singură regiune.

Marţi, preşedintele Senatului, Crin Antonescu, spunea că unul din riscurile regionalizării de dragul procesului în sine este pierderea unităţii statale.