Asumarea răspunderii

După adoptarea în şedinţa de miercuri a actelor normative pentru care-şi va asuma răspunderea, guvernul va trimite, în aceeaşi zi, parlamentului scrisoarea de intenţie în acest sens. Legislativul, prin birourile permanente, este cel care decide calendarul de desfăşurare a acestei proceduri şi termenul până la care se pot depune amendamente de către deputaţi şi senatori. Amendamentele se comunică executivului, pentru a fi analizate şi a stabili pe care dintre ele le acceptă.

Urmează apoi şedinţa comună a celor două camere ale parlamentului, în care primul ministru declară, în mod expres, că guvernul îşi angajează răspunderea asupra proiectelor de lege, motivând recurgerea la această cale de promovare.

Din acel moment începe să curgă termenul de trei zile pentru depunerea unei moţiuni de cenzură. Dacă acest lucru nu se întâmplă, la epuizarea termenului, proiectul se consideră adoptat. În cazul de faţă va fi vorba - potrivit vicepremierului Dan Nica - de trei pachete de legi, cel cu măsuri economice, cel pentru salarizarea unică şi, al treilea, cuprinzând legile educaţiei. Pachetul de măsuri economice va conţine, între altele, neimpozitarea venitului reinvestit, care ar urma să intre în vigoare la 1 octombrie. Pentru reforma educaţiei, s-a optat - potrivit vicepremierului - pentru codul elaborat de ministru Andronescu.

În ceea ce priveşte legea salarizării unice, aceasta va fi finalizată în urma discuţiilor dintre guvern şi partenerii sociali.

Reprezentanţii confederaţiilor sindicale au fost invitaţi marţi la guvern, pentru noi discuţii pe marginea legii unice a salarizării, pentru care Cabinetul Boc intenţionează să demareze miercuri procedura de asumare a răspunderii în parlament. Luni seară, o parte a miniştrilor din Cabinetul Boc au avut o nouă întîlnire informală pe această temă.

Ministrul de finanţe, Gheorghe Pogea, aprecia la sfîrşitul săptămînii trecute că discuţiile pe marginea legii unice de salarizare sunt pe ''un drum bun, al dialogului", dar sindicate importante, din justiţie, poliţie, administraţie, educaţie şi sănătate ameninţă sau recurg deja la proteste, fie pentru că nu le convin coeficienţii din grilă, fie pentru că nu sunt de acord cu cele zece zile de concediu fără plată pe care guvernul le-a stipulat prin ultima rectificare bugetară.

Înnaintea discuţiilor de marţi premierul Emil Boc a declarat că a ţinut cont şi de propunerea sindicatelor de a reduce ierarhizarea de la 1 la 15 la 1 la 12 şi, de asemenea, "se respectă principiul potrivit căruia cei cu salarii mici vor avea în perioada 2010-2015 o creştere accelerată, în sănătate de 78%, între universitari 90%, la funcţionarii publici 68% pe o medie de 57%". Totodată Emil Boc a precizat că "am făcut tot ce ne-a stat în putinţă să găsim soluţii şi pentru puterea judiciară, de a fi în primul rând tratată ca putere egală în stat alături de puterea executivă şi puterea legislativă".