Analistul Ștefan Popescu: Soluție durabilă poate exista numai dacă există garanții credibile

Rubrica: "Apel matinal" - Realizator: Daniela Petrican

La Casa Albă a avut loc luni o reuniune istorică, găzduită de președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, împreună cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski. La discuții au participat și mai mulți lideri importanți ai Europei. Summitul a avut ca teme centrale: conflictul din Ucraina, garanțiile de securitate pentru Kiev și perspectivele încheierii războiului. Zelenski a declarat, înaintea întrevederii bilaterale cu președintele american, că Ucraina este pregătită să caute o cale diplomatică pentru a opri conflictul și a exprimat dorința unei întâlniri trilaterale cu Moscova și Washington. Despre perspectivele acestui dialog vorbim în continuare cu invitatul ”Apelului matinal”, profesorul Ștefan Popescu, analist de politică internațională. Bună dimineața.

Bună dimineața.

După prima întâlnire Trump-Putin din Alaska și summitul de la Washington, putem vorbi deja despre rezultate concrete?

Putem vorbi de un proces diplomatic lung, cu mai multe etape; de acest lucru putem discuta. Putem discuta despre restabilirea completă a canalelor de dialog dintre Statele Unite ale Americii și Moscova și totodată la schimbarea de ton a administrației americane și, în mod particular, a președintelui Donald Trump în raport cu liderul de la Kiev și cu aliații europeni din 'Coaliția de voință'. Dar suntem, repet, în fața unui proces diplomatic mult mai amplu, în fața unor elemente care trebuie clarificate, să vedem dacă problema, de exemplu, a garanțiilor are același înțeles pentru susținătorii Ucrainei și pentru partea rusă, pentru că trebuie ambele părți să cadă de acord pentru a putea fi aplicabilă, dar în același timp războiul continuă. Părțile au renunțat la ideea unui acord prealabil de încetare a focului, care ar fi fost o condiție care n-ar mai fi pus presiune pe partea ucraineană. Atâta timp cât războiul continuă, deși au loc negocieri, discuții, întâlniri, acesta reprezintă un element care dezavantajează Ucraina.

Au loc negocieri, discuții, întâlniri, dar, totuși, în ce condiții ar putea avea loc o întâlnire directă între Zelenski și Putin?

Da, exact ce spuneam mai devreme: părțile trebuie să aibă aceeași lectură cu privire la afirmații. Lucrurile trebuie confirmate și de partea rusă, pentru că, într-adevăr, avem în două săptămâni această perspectivă a unei întâlniri între Vladimir Putin și președintele Volodimir Zelenski, dar aici avem o confirmare din partea rusă. Totuși, consilierul diplomatic al președintelui Putin, ambasadorul Uşakov, spunea agenției TASS, chiar luni, că cele două părți, americană și rusă, studiază posibilitatea unei asemenea întrevederi. Deci, timpul va trebui să confirme dacă cele livrate publicului cu foarte multă măsură, la summit-ul de la Washington, se vor concretiza.

Și atunci, o astfel de întâlnire ar putea fi primul pas real către pace?

Nu. În funcție de rezultatele care vor reieși de la acea întâlnire. Gândiți-vă că și americanii se află de câteva luni într-un proces diplomatic permanent cu Federația Rusă. Au fost nu mai puțin de șase convorbiri, ba chiar șapte, dacă o luăm pe cea de luni, cea de 40 de minute care a întrerupt întâlnirea cu președintele Zelenski și liderii europeni. Deci, șapte convorbiri telefonice între Vladimir Putin și Donald Trump, cinci deplasări la Moscova ale emisarului special american Steve Witkoff, întâlnirea din Alaska, acum summit-ul de la Washington. Deci de câteva luni, pentru că atât întâlnirea din Alaska, foarte impresionantă, nu?... nu a apărut în mod spontan, este rezultatul unui demers diplomatic continuat, sub radarele noastre, cu neîntrerupere, imediat de la reinstalarea lui Donald Trump la Casa Albă. Deci suntem în fața unui proces lung și foarte complex, pentru că garanțiile pentru Ucraina, de care s-a discutat... este o formulă, această formulă de garanție este o formulă care nu este universală și depinde de foarte mulți parametri, primul fiind cel care ține de detaliile unui acord de încetare a focului.

Și atunci există acum mai multe șanse pentru o soluție durabilă în Ucraina?

Soluție durabilă poate exista numai dacă există garanții credibile. Dacă Statele Unite ale Americii vor fi prezente în această formulă de garanție - iarăși avem o formulare vagă, președintele Trump a spus că orice formulă de garanție va cădea pe umerii europeinilor și se va lua în coordonare, citez din declarația lui Donald Trump, cu partea americană. Rămâne de văzut ce va însemna această coordonare. Dar chestiunea teritorială, rețineți, este secundară, deși este dramatică. Marea problemă ține de garanții care să dea libertatea statului ucrainean, libertatea de a-și alege destinul, libertatea de a exista, de a nu rămâne în zona gri, pentru că dacă nu vor exista garanții concrete, atunci Ucraina rămâne în zona gri. Garanțiile concrete sunt posibilitatea ca aceasta să dezvolte legături securitare și de apărare cu statele occidentale, să poată integra Uniunea Europeană, chiar dacă nu intră în Organizația tratatului Nord-Atlantic, și deci să aibă libertatea de acțiune. Totuși, anumite exigențe ale părții ruse, care se referă la libertatea Bisericii Ortodoxe ruse pe teritoriul Ucrainei, acordarea unui statut oficial pentru limba rusă, trădează o voință de ingerință în afacerile interne ale Ucrainei și după terminarea războiului.

Dar ce rol ar putea juca, de exemplu, China, dar și India în ecuația acestui conflict, având în vedere sprijinul lor economic pentru Rusia?

Aveți dreptate, ne aflăm în fața unui conflict mondializat, nu mondial, dar mondializat. Avem în fundal și raporturile, echilibrele, dacă vreți, de forță la nivel mondial, iar India și China sunt foarte importante, pentru că ele sunt cele două supape economice care asigură Rusiei posibilitatea economică de a duce războiul. Ele pot juca un rol, fără îndoială că și diplomatic, dar și un eventual rol politic de a ține Rusia să mai continue războiul. Deci, cele două părți ar putea juca un rol foarte important din acest punct de vedere, pentru că și acolo intervine această uzură, dacă vreți, a unui război care le expune la presiuni, posibilitatea de noi sancțiuni din partea Washingtonului, sancțiuni indirecte, presiune pe economia mondială și acest lucru, fără îndoială, le afectează. Deci, ele indirect pot influența acest proces diplomatic complicat.

Am remarcat prezența președintelui Finlandei la Casa Albă, un semnal privind importanța statelor din proximitatea conflictului. Unde se află România în această ecuație complexă și care ar trebui să fie rolul Europei în continuare?

România ocupă un rol foarte important, pentru că, într-adevăr, este țara cea mai apropiată de acest conflict. Totuși, alte țări sunt chemate să joace de pe flancul estic un rol mai important. Am văzut la reuniunile europene în format restrâns o preferință nu numai pentru Finlanda - într-adevăr, președintele Alexander Stubb al Finlandei are o relație specială cu Donald Trump - Polonia, de asemenea, țări care nu sunt totuși riverane la Marea Neagră și ne putem întreba, în mod legitim, dacă această participare insistentă a celor două țări cu deschidere la Marea Baltică nu trădează și o anumită raportare a aliaților noștri la flancul estic. Un accent pe Marea Baltică și un mai puțin accent pe Marea Neagră, care este o chestiune mult mai complicată. România, desigur, sunt convins că se va alinia marilor decizii care vor fi adoptate în cadru european. De altfel, am văzut acestea din declarațiile tuturor oficialilor români care au participat la Coaliția de Voință sau au avut contacte bilaterale cu partenerii noștri. Ne dorim, totuși, un rol ceva mai activ. Aduceți-vă aminte că în 2008, pe 20-21 august, când Georgia a fost invadată, președintele Traian Băsescu s-a urcat în avion și a făcut un turneu diplomatic în jurul Mării Negre, care l-a purtat la Chișinău, Kiev, Tbilisi, Baku și Istanbul, unde a avut chiar o cină cu președintele Turciei. Cred că aceasta este modalitatea corectă de raportare a României la o criză care o va impacta. Indiferent de deznodământul războiului din Ucraina, de deznodământul procesului diplomatic, România cred că este una din primele țări afectate din Uniunea Europeană și din Organizația Tratatului Nord-Atlantic, ca urmare a geografiei noastre.

Mulțumim pentru această discuție! Mulțumim pentru toate aceste precizări! Invitatul ”Apelului matinal” a fost profesorul Ștefan Popescu, analist de politică internațională. /editor Florin Lepadatu/