Alegerile europarlamentare vor duce la schimbarea configuraţiei politice a Parlamentului European
Prognoza Consiliului European pentru Relaţii Externe arată că în Parlamentul European ar putea să apară pentru prima dată o coaliţie de dreapta populistă destul de consistentă.
Articol de Bogdan Isopescu, 26 Ianuarie 2024, 19:58
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (26 ianuarie, ora 18:09) - "Radiojurnal" - Realizator: Mihaela Enache - Analişti europeni atrag atenţia asupra faptului că alegerile europarlamentare de anul acesta vor duce la schimbarea configuraţiei politice în legislativul comunitar. Potrivit unui raport, mişcările populiste şi radicale de dreapta vor câştiga mai multe locuri, în timp ce partidele de centru-stânga şi Verzii vor pierde teren. România este văzută ca una dintre ţările care va avea un număr mai mare de europarlamentari care provin din partide populiste. O corespondenţă de la Bogdan Isopescu.
Reporter: Prognoza Consiliului European pentru Relaţii Externe arată că în Parlamentul European ar putea să apară pentru prima dată o coaliţie de dreapta populistă destul de consistentă, care să includă variaţiuni de creştin-democraţi, conservatori şi europarlamentari de dreapta radicală. Această coaliţie ar putea fi formată de grupuri care vor urca pe locul trei şi cinci în Parlamentul European. Previziunile arată că cele două grupuri politice principale din Parlament, adică Partidul Popular European şi Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor, vor continua probabil să piardă locuri, aşa cum s-a întâmplat şi la ultimele alegeri. Însă, în ciuda acestui fapt, PPE va rămâne cel mai mare grup din Parlament, iar socialiştii îşi vor păstra şi ei locul secund. Dar principalii câştigători în alegerile de acum faţă de cele din 2019 ar putea fi reprezentanţii dreptei populiste, care ar putea deveni al treilea grup ca mărime din legislativul comunitar. Astfel, grupul Identitate şi Democraţie ar putea câştiga cu până la 40 de locuri mai mult, ajungând de la 58 la 98 de parlamentari. Pe locul patru ar urma să fie grupul Renew, aflat acum pe locul trei, grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, asimilat tot populiştilor, ar urma să crească la 85 de parlamentari, ocupând locul al cincilea. Verzii ar urma să ocupe locul şase, cu o scădere a numărului de europarlamentari spre 61, iar stânga extremă ar urma să crească de la 38 la 44 de mandate, ocupând poziţia şapte.
