"Nu trebuie să ne facem iluzii că războiul purtat de Rusia mai poate fi unul limitat"

Nu trebuie să ne facem iluzii că războiul purtat de Rusia mai poate fi unul limitat - au avertizat miercuri experţii participanţi la dezbaterea având drept temă cheltuielile de apărare în Europa, ce rol îşi asumă Germania şi ce model de leadership poate oferi. Conferinţa organizată la Bucureşti a analizat eforturile pe care le face Republica Federală în direcţia întăririi securităţii europene, în contextul solicitărilor Alianţei Nord-Atlantice ca fiecare stat membru să aloce apărării 2% din PIB. Germania se numără între primele 10 ţări de pe glob la nivelul cheltuielilor militare. Corespondentul RRA Cătălin Purcaru a urmărit dezbaterile.

Cătălin Purcaru: Agresiunea militară ilegală a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei a dus la necesitatea ca politica externă a Germaniei să se schimbe, pentru a găsi soluţii în colaborare cu partenerii din Uniunea Europeană şi NATO - a declarat Wolfgang Hellmich, membru al Bundestag, parlamentul german. El a afirmat că parteneriatul transatlantic reprezintă siguranţa şi securitatea europeană, fără alternativă, iar politica la nivel federal este în acest sens. Parlamentarul german a atras atenţia că Ucraina nu poate exista ca stat decât cu livrările de armament din partea ţărilor care o susţin.

Wolfgang Hellmich: Este clar că Ucraina nu se poate apăra doar cu vechile sisteme sovietice pe care le are şi care se vor epuiza la un moment dat, ci doar cu ajutorul furnizărilor din vest. A fost clar acest lucru încă de la începutul acestui an şi, desigur, pentru a putea trece la ofensivă, Ucraina are nevoie de aceste sisteme moderne de armament; şi de aceea este important să facem ce trebuie, la momentul potrivit, mai ales partenerii NATO şi partenerii transatlantici. Discuţiile legate de tancurile Abrams şi Leopard au avut ca scop ca ceea ce se întâmplă Ucraina şi sprijinul pentru Ucraina să se petreacă în cadrul parteneriatului transatlantic, ceea ce este constitutiv şi pentru siguranţa continentului european.

Cătălin Purcaru: Wolfgang Hellmich a precizat, totodată, că statele aliate ar trebui să investească mai mult în întărirea capacităţii europene de apărare şi a amintit că Germania a decis să aloce 100 de miliarde de euro pentru dotarea armatei federale.

Wolfgang Hellmich: Desigur că este o cheltuială considerabilă pentru bugetul Germaniei, pe lângă acele 100 de miliarde, pentru că au fost cheltuieli foarte mari şi în timpul pandemiei, există şi cheltuieli bugetare legate de reforma energetică în Germania. Dar, într-adevăr, şi investiţiile în siguranţă şi o politică a securităţii sunt la fel de importante, pentru că am constatat că dependenţa Germaniei de livrări de gaz din Rusia a fost folosită de Putin ca armă pentru a şantaja Europa şi a destabiliza Europa, nu doar în ce priveşte politica energetică, ci şi în domeniul atacurilor cibernetice, în cadrul campaniilor de dezinformare. Toate acestea fac parte din analiza noastră care ne-a spus că cele două miliarde au fost necesare pentru stabilizarea pieţei energetice a Germaniei.

Cătălin Purcaru: Claudiu Degeratu, expert în securitate internaţională, a atras atenţia, la rândul său, că este nevoie de construirea unui consens asupra mediului de securitate.

Claudiu Degeratu: Cred că baza principală este legată să avem o discuţie în jurul principiilor şi cred că este mult mai uşor decât să discutăm care ţară este mai ameninţată sau mai puţin ameninţată. Spaţiul de securitate trebuie să rămână intangibil, în sensul în care el nu poate fi tratat în diferite grade de importanţă sau prioritate.

Cătălin Purcaru: El a adăugat că în prezent nu există o contribuţie substanţială din partea statelor membre pentru cheltuielile cu apărarea.

Claudiu Degeratu: În 2021, în decembrie, experţii care urmăreau problematica aceasta a cheltuielilor de apărare erau bucuroşi pentru că se aşteptau să avem 10 ţări NATO cu 2% cheltuieli prevăzute pentru apărare. Prin februarie-martie 2022, ne-am întors din nou la opt ţări, iar în acest an suntem şapte. Totuşi, sunt foarte puţine ţări care acum şi-au asumat 2%. Trebuie să fim deschişi să aşteptăm până în 2027 să avem 2% în majoritatea ţărilor sau 2030, iar este destul de problematic.

Cătălin Purcaru: Claudiu Degeratu a atras atenţia inclusiv asupra crizei de personal militar şi a problemei forţelor de rezervă. În opinia sa, cel puţin în cazul României, este nevoie de o schimbare de valori şi de nivel de atractivitate profesională. Dezbaterea a fost organizată de Friedrich-Ebert-Stiftung România şi Institutul Diplomatic Român.