Motivarea CCR privind secretizarea declaraţiilor de avere

Publicarea declarațiilor de avere încalcă dreptul la viață privată, iar legea ar trebui să facă distincție între demnitari și funcționari.

Acesta este unul din motivele pentru care Curtea Constituțională a luat decizia prin care au fost secretizate declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor și prin care au fost excluse rudele lor de la obligația de a face publice informații privind averea.

În plus, mai transmite CCR în motivarea publicată miercuri seară, există riscul ca inteligența artificială să fie folosită pentru realizarea de profile ale demnitarilor. Costin Grigore.

Reporter: Într-un lung document publicat aseară, Curtea Constituțională justifică decizia recentă de secretizare a declarațiilor de avere, care a provocat numeroase critici în spațiul public. În opinia majorității judecătorilor, încălcarea dreptului la viață privată ar fi principala problemă.

Expunerea publică a informațiilor referitoare la adresele demnitarilor sau funcționarilor, impusă prin lege, echivalează cu încălcarea directă și nejustificată a dreptului lor la viață privată, spun judecătorii constituționali.

De asemenea, CCR consideră că nu este necesară publicarea declarațiilor de avere pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, deoarece există un cadru legal suficient care permite realizarea scopului propus, adică asigurarea integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenirea corupției instituționale.

În plus, în motivare se vorbește despre riscurile care decurg din dezvoltarea inteligenței artificiale și utilizarea ei pentru realizarea de profile ale demnitarilor, pe baza informațiilor din declarațiile de avere.

În legătură cu rudele demnitarilor și funcționarilor, CCR spune că aceștia nu ar trebui să apară în declarațiile de avere pentru că pot da informații eronate, iar răspunderea penală în acest caz este a semnatarului declarației.

Judecătorii au mai reținut, cu opinie majoritară, cazuri concrete în care soțul sau soția nu vor să-și dezvăluie partenerului veniturile obținute ori situația în care acestea sunt protejate de o clauză de confidențialitate la locul de muncă. Trei judecători au avut opinii separate la această motivare.