Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tánczos Barna spune că săptămâna aceasta vor fi anunțate bugetele alocate programelor "Rabla"

Realizator: Anul acesta, o lege care poate schimba fundamental industria reciclării în România intră în faza sa de implementare. Sistemul garanție-returnare sau SGR ar putea, conform specialiștilor, să aibă un impact puternic pentru toți cei implicați: producătorii de ambalaje, mari retaileri, micii comercianți, firmele de reciclare și, evident, consumatorii. Așadar, rețineți sistemul garanție-returnare pe scurt SGR este însă doar primul pas pentru o economie circulară în România, care înseamnă recuperarea ambalajelor și a materialelor, prelucrarea lor și, în final, repunerea în circuitul economic. Discutăm pe această temă alături de invitatul 'Apelului matinal' de astăzi, ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna. Bună dimineața!

Tánczos Barna: Bună dimineața!

Cătălin Cîrnu: Vedem cu toții cantitățile uriașe, imense, de deșeuri care se adună zilnic și cred că mulți dintre noi își pun aceeași întrebare: cum putem stopa acest fenomen? Ne raportăm și la legea de care aminteam. Este o soluție?
Tánczos Barna: Noi de fiecare dată facem apel la responsabilitate, dar, din păcate, de foarte multe ori, la foarte multe companii, la foarte multe persoane fizice, această atitudine responsabilă față de natură lipsește cu desăvârșire, motiv pentru care, pe de o parte, este nevoie de sisteme logistice care să ofere alternativă la aruncarea deșeurilor și ambalajelor pe câmp sau în şanţ sau în râuri. Pe de altă parte, este nevoie de sancțiuni. Acest sistem SGR, acest sistem de garanţie - returnare oferă o alternativă modernă, europeană, pentru toți cei care vor să fie responsabili în primul rând, pentru toți cei care vor să recupereze 50 de bani pentru fiecare sticlă de apă, pentru fiecare sticlă de bere, de răcoritoare, și sistemul la sfârșitul anului trebuie să fie operațional. O companie care se numește RetuRO, înființată de cei mai mari producători de băuturi alcoolice, bere și răcoritoare plus de apă minerală, respectiv marii retaileri, marile lanțuri de comercializare a acestor produse au înființat o societate pe acțiuni alături de statul român, care participă cu 20% în această companie; compania are responsabilitate a implementării acestui sistem de garanție-returnare. În momentul de față este în curs de înregistrare lista societăților producătoare care pun pe piață asemenea produse ambalate în ambalaje între 0,1 respectiv 3 litri și înregistrarea acelor comercianți mici și mari care vând direct la consumator aceste produse. Până la sfârșitul lunii februarie, fiecare companie care produce asemenea bunuri, pune pe piață asemenea produse și fiecare companie care vinde direct la consumator asemenea produse trebuie să se înregistreze în acest sistem informatic. Companiile au fost anunțate de Returom, prin distribuitori, prin dealerii care ajung la magazine, care ajung la producători şi prin anunțuri în presă. Amenda pentru firmele care nu se înregistrează sistem este între 20 și 40.000 de lei, deci este o amendă usturătoare, motiv pentru care fac un apel la toate companiile care pun pe piață, producătoare, care pun pe piață asemenea bunuri - apă minerală, băuturi alcoolice, băuturi răcoritoare, bere, vinuri - în plastic, sticlă sau aluminiu, să se înregistreze în acest sistem informatic, respectiv magazinele mici și mari, de asemenea să se înregistreze în sistemul informatic. Se vor lua în evidență aceste companii. Mai departe, companiile producătoare, după începerea sistemului de garanţie-returnare va trebui să înglobeze în prețul produsului banii, 50 de bani, la fiecare produs în momentul în care se pune pe raft, produsul, garanția pentru sticlă va fi parte din prețul produsului și garanția se recuperează, după ce se aduce sticla înapoi.

Daniela Petrican: Dar se armonizează acum legislația națională în comparație cu cea europeană? Va fi economia circulară viabilă și în România?

Tánczos Barna: Economia circulară, așa cum ați spus și dumneavoastră, începe cu colectarea responsabilă a deșeurilor, a ambalajelor. Mai departe, aceste ambalaje ajung într-un sistem de reciclare la companiile care au capacități de reciclare. Legislația este armonizată, avem nevoie de creșterea capacității de reciclare în România. Pentru acest lucru avem o finanțare de 220 de milioane de euro din PNRR pentru acele companii care își dezvoltă capacitatea de reciclare a deșeurilor, a ambalajelor colectate selectiv. În același timp, avem sprijin pentru autoritățile locale tot din PNRR pentru dezvoltarea centrelor de aport voluntar, unde se pot aduce acele bunuri care nu se ... acele deșeuri, care nu se ridică din fața porții sau nu se ridică din spatele blocului ca şi gunoi menajer, şi acelea ajung în economia circulară și, în paralel, dezvoltăm și sistemul de insule inteligente în orașe, acolo unde iarăși colectarea se va face pe cinci fracţii. Vom avea o infrastructură europeană modernă posibilă să preia acele deșeuri, acele ambalaje, care sunt colectate resportabil în fiecare gospodărie separat.

Cătălin Cîrnu: Da, vorbiți de responsabilitate și mai ales de responsabilizarea cetățenilor. Sunt mulți care, de exemplu, nu-și recuperează moneda din cărucioarele pe care le folosesc la supermarket. Cum ar trebui sau, nu știu, ce campanii ar trebui să facem cu toții pentru ca acest sistem să funcționeze?

Tánczos Barna: Am început în decembrie o campanie națională de conștientizare, responsabilizare și informare. Se numește România... "Reciclăm în România. Colectează separat!". Acestea sunt mesajele pe care încercăm să le transmitem la... mici și mari, la toate generațiile, toate categoriile de vârstă și pe toate canalele de comunicare: și TV, și radio, și online, și rețele de socializare, inclusiv acele rețele care sunt accesate de copii - TikTok - pentru că și cei de vârstă mică trebuie să învețe de mici cum să se comporte din punctul de vedere al colectării separate a deșeurilor. Cred că aceste campanii de conștientizare și de informare vor aduce schimbarea în România. Dar, în același timp, este nevoie de infrastructură, de logistică, de servicii de înaltă calitate, pentru ca cetățeanul care este responsabil și colectează separat în gospodărie, în apartament, în casă, să vadă că acele deșeuri colectate separat se duc separat la reciclare și nu sunt amestecate ulterior de firma de salubrizare.

Daniela Petrican: Primim mesaje de la ascultători și sunteți întrebat dacă vor fi noi programe "Rabla" pentru electrocasnice și pentru înnoirea parcului auto.

Tánczos Barna: Da, programele continuă și în 2023. Săptămâna aceasta finalizăm bugetul AFM. Vom anunța săptămâna aceasta care sunt sumele care vor fi alocate pentru aceste programe, atât "Rabla clasic", cât și "Rabla plus pentru mașini electrice" continuă. Continuăm și programul de electrocasnice: Rabla electrocasnice". Mergem mai departe și cu programele pentru dezvoltarea sistemului de colectare a deșeurilor, pentru canalizare. Toate aceste programe continuă și săptămâna aceasta vom anunța bugetele pentru fiecare program în parte.

Cătălin Cîrnu: Și pentru "Casa verde" cu panourile fotovoltaice?

Tánczos Barna: Și pentru "Casa verde". Acolo facem o schimbare și vom veni cu un buget semnificativ mai mare față de anul trecut. Am avut negocieri cu autoritățile locale pe care le-am purtat prin asociațiile orașelor, municipiilor și comunelor și acolo vom avea parte de sprijinul autorităților locale, dar și la "Rabla local", un program pe care îl vom lansa după aprobarea bugetului AFM, astfel încât mașinile mai vechi de 15 ani să fie scoase din circulație. Și pentru acele mașini fiecare beneficiar să primească 3.000 de lei. 2.400 de lei va fi suma oferită prin AFM, din bugetul AFM, diferența până la 3.000 va fi contribuția autorității locale. Este primul program în care se implică și autoritățile locale, pentru că calitatea aerului, ca problematică, ca responsabilitate este la autoritatea locală, dar noi venim în sprijinul lor și ajutăm autoritățile locale să elimine din circulație, din localitățile respective, acele mașini care poluează foarte mult.

Daniela Petrican: Și care ar fi orizontul de timp pentru implementarea acestor programe? Pentru că, na, ascultătorii tot întreabă când, când, când se va întâmpla? Vor să știe exact.

Tánczos Barna: Data exactă n-aș putea să vă spun acuma. Este luna martie...

Daniela Petrican: Așa, exact asta!

Tánczos Barna: Luna martie este ținta discutată cu Asociația Municipiilor acum două săptămâni și sper să reușim să ne ținem de acest termen. Trebuie să aprobăm bugetul AFM, trebuie să aprobăm ghidul de finanțare, să semnăm contractele cu autoritățle locale, dar cred că termenul este realist și în luna martie putem să pornim programul.

Cătălin Cîrnu: Da, e important să ne mișcăm cu toții foarte, foarte repede. Mulțumim pentru prezența lături de noi!

Tánczos Barna: Mulțumesc!