Românii celebrează luni, Dragobetele, sărbătoarea iubirii

Românii celebrează luni, Dragobetele, sărbătoarea iubirii, care marchează simbolic şi începutul primăverii.

Ca şi Sfântul Valentin, din tradiţia occidentală, sărbătorit cu zece zile înainte, Dragobetele este legat de renaşterea naturii, iar în lumea satului fetele şi băieţii se întâlnesc şi se sărută, pentru ca dragostea lor să ţină tot anul.

Constanţa Comănici: "În tradiţia populară sărbătorii i se mai spune şi "cap de primăvară", pentru că marchează începutul unui nou anotimp, când natura renaşte, ursul este din bârlog, păsările îşi caută perechea şi îşi fac cuiburi, iar omul trebuie să participe la bucuria naturii.

În unele legende populare Dragobetele este numit şi Năvalnicul, un flăcău chipeş şi iubăreţ care le făcea pe tinerele fete să îşi piardă minţile.

Este considerat un zeu al dragostei şi al iubirii, precum Cupidon în mitologia romană sau Eros în cea greacă.

Unii etnologi spun că sărbătoarea îşi are rădăcinile în tradiţii dacice, alţii în obiceiuri slave.

În lumea satului românesc, Dragobete era sărbătorit în preajma zilelor babei Dochia şi a echinocţiului de primăvară.

Băieţii şi fetele se întâlneau şi petreceau, îţi promiteau să rămână împreună până la primăvara următoare sau se puneau la cale viitoarele căsătorii.

Ca şi altă dată, de Dragobete este şi ziua celor care se numesc Draga, Drăguţa, Dragoş sau Drăgan."