FOTO: Henri Cartier-Bresson sau arta de a imortaliza stări

Se împlinesc 12 ani de la 'ultimul moment decisiv' al părintelui fotojurnalismului, Henri Cartier-Bresson (22 august 1908 - 3 august 2004).

12 ani de când acesta a plecat, dar a rămas în memoria artistică și jurnalistică 'Poza' celui ce-a ridicat la nivel de artă fotografia jurnalistică.

De origine franceză, Henri Cartier-Bresson nu a fotografiat niciodată cu blitzul. Solicita ca fotografiile să fie mărite, fără decupaje și fără alte manipulări în laborator.

--fb1

A lucrat exclusiv fotografii alb-negru și singurul lucru care-l interesa a fost declanșarea, munca de laborator, lăsând-o altora.

El a fost printre primii care au adoptat formatul 35 mm, și maestru al fotografiei candide. Henri Cartier-Bresson a fost creatorul "Momentului decisiv" care a influențat generații de fotografi care i-au urmat.

Prima fotografie jurnalistică a lui Cartier-Bresson a fost publicată în anul 1937, cu ocazia încoronării Regelui George al VI-lea al Marii Britanii.

Cartier-Bresson a dobândit recunoașterea internațională în anii 1948 - 1949, când a documentat fotografic funeraliile lui Mahatma Gandhi, ultimele luni ale Războiului Civil din China și primele luni ale regimului maoist, eliberarea Indiilor Olandeze și formarea Indoneziei în anul 1952.

"Fotografia nu e ca pictura; există o fracțiune de secundă de creativitate. Ochiul tău trebuie să vadă compoziția ca o expresie a ceea ce iți oferă viață și tu trebuie să intuiești când să declanșezi aparatul. Acesta este momentul de creativitate al fotografului. Dacă l-ai ratat, e pierdut pe vecie!", declara Henri Cartier-Bresson, în 1957, într-un interviu acordat publicaţiei "Washington Post".

Henri Cartier-Bresson a fost un fotograf care ura să fie fotografiat şi prețuia mai mult decât orice intimitatea, discreția. Cu siguranță tot ceea ce a lăsat moștenire generaților următoare nu are nimic de a face cu instantaneele surprinse de paparazzi de astăzi, ci mai degrabă cu arta de a imortaliza stări decupate artistic din culpa unor evenimente din istoria omenirii.

A fost primul fotograf dintr-o țară capitalistă căruia i s-a permis să facă fotografii și în România, dar și în alte țări din lagărul comunist, dovadă fiind anul 1952, când a publicat "The Decisive Moment", un portofoliu alcătuit din 126 fotografii din Est și din Vest, cu o copertă desenată de pictorul Henry Matisse.

Una din fotografiile făcute atunci, în țara noastră, cu doi tineri îmbrățișați într-un tren de noapte, dormind, a ajuns celebră în toată lumea, dar din păcate nu și în țara noastră, identitatea lor rămânâd o mare enigmă.

Henri Cartier-Bresson a fost maestrul 'fotografiei fără cameră', realizând trecerea de la fotografia suprarealistă la fotojurnalism.

"Fotografia nu a fost pentru mine o pasiune în sine, cât dorința de a captura acea fracțiune de secundă de emoție a subiectului și de frumusețe a formei", era lait-motivul existenţial al lui Henri Cartier-Bresson.

Printre camarazii săi se numără pictorul și sculptorul Andre Lhote, portretistul de societate Jacques Émile Blanche, alături de fotograful David Szymin alias David Saymour, cât și fotograful maghiar Endre Friedman, mai cunoscut sub numele de Robert Capa, mentor al lui Henri Cartier-Bresson.

Artistul francez "Părinte al fotojurnalsmului", cu siguranţă ne priveşte acum prin obiectivul veşniciei, iar amintirea sa este asemeni celor mai bune fotografii care se găsesc în inimile noastre. Sunt acolo, undeva, pur și simplu… și reprezintă arhiva noastră personală. Nimeni nu o poate atinge…nimeni nu o poate vedea. "Când fotografiezi oamenii color, le surprinzi hainele. Când îi fotografiezi în alb-negru, le surprinzi sufletele", declara Ted Grant.

Autor: Anca Bica-Bălălău.

FOTO: O parte dintre fotografiile lui Henri Cartier-Bresson au fost reproduse pe contul său de facebook, inclusiv cu explicaţii, de catre Catalin Avramescu, profesor de științe politice și antropologie culturală, fost consilier prezidențial și fost ambasador al României la Helsinki.