Fosta fabrică de bere Griviţa a fost demolată

Un proiect imobiliar va fi construit pe locul fostei fabrici de bere Griviţa din Bucureşti.

Potrivit Agerpres, deţinătorul terenului va investi 40 de milioane de euro într-un nou proiect imobiliar de birouri dezvoltat pe terenul unde a funcţionat fabrica de bere Griviţa, proiect în cadul căruia vor fi conservate şi o parte din clădirile istorice aflate pe acest teren.

Compania a anunţat la începutul lunii aprilie demararea lucrărilor de demolare şi de curăţare a terenului pe care până în 2005 a funcţionat fabrica de bere Griviţa din Bucureşti.

Trei clădiri – mălţăria, orzăria şi corpul adminis­tra­tiv – vor rămâne însă în picioare şi vor fi conservate, susţine compania implicată în dezvoltarea proiectului.

"În aceste trei construcţii va funcţiona o zonă de entertainment cu cafenele, terase, restaurante şi o berărie", susţin reprezentanţii companiei.

În mai multe ţări, spre exemplu Germania, primele fabrici de bere au fost transformate în muzee, unde cei interesaţi pot vedea cum se făcea berea acum sute de ani.

În România nu există încă un muzeu al berii.

Luther - Griviţa - Gambrinus

Fabrica de bere Griviţa, care se numea iniţial "Luther", era amplasată în zona Gării Basarab din Bucureşti.

A fost construită în anul 1869 de un industriaş german Erhard Luther fiind una dintre primele fabrici de bere din Bucureşti şi din România.

Peste câţiva ani fabrica a devenit furnizor al Curţii Regale a României.

Dupa moartea lui Erhard Luther (1890), fabrica rămâne în grija soţiei lui, Sophia Luther (care se recăsătoreşte cu Dumitru Marinescu Bragadiru, un alt cunoscut fabricant de bere din Bucureşti).

În 1905 fabrica a fost vândută fraţilor Czell, nişte afacerişti nemţi din Braşov.

Aceştia au păstrat şi profilul societăţii şi denumirea.

După Primul Război Mondial, în 1928, fabrica de bere "Luther" realiza a şasea parte din producţia naţională de bere.

În anul 1948, după naţionalizarea din perioada comunistă, fabrica "Luther" devine Întreprinderea de Bere Bucureşti - Fabrica "Griviţa".

Începând cu anii '70, numele a fost schimbat în Fabrica "Gambrinus".

Fabrica a fost inclusă pe lista clădirilor monument din patrimoniul cultural bucureştean.

În anul 2007, Primăria Municipiului Bucureşti a fost nevoită să ceară declasarea acesteia de pe lista monumentelor, pentru a putea realiza pasajul suprateran Basarab.