Erori în media în timpul evenimentelor din Boston

"Cred că mi-am luat lecţia de a aştepta confirmarea informaţiilor pe care reporterii de agenţii sau televiziuni spun că le au de la sursele lor".

Afirmaţia îi aparţine unui influent editor de social media de la agenţia de presă Reuters. Era făcută vineri, 19 aprilie, în săptămâna atacurilor de la maratonul din Boston, când devenise deja clar că mai multe ştiri cu o circulaţie impresionantă s-au dovedit a fi false.

Una dintre ele îl indicase pe Sunil Tripathi, un student din Boston, ca fiind suspectul căutat de poliţie. Informaţia a apărut iniţial pe reţelele de socializare Twitter şi Reddit.

Reddit iniţiase un fel de vânătoare publică a suspecţilor. Martorii au postat fotografii de la explozii şi în urma deliberării în reţea numele studentului de origine indiană a ieşit "câştigător". Pe Reddit se duplica într-un fel ceea ce probabil şi autorităţile făceau în acelaşi timp, şi anume studierea şi interpretarea datelor care puteau reieşi din fotografii.

Câteva ore mai târziu, NBC News transmite că de fapt autorităţile îi caută pe fraţii Tamerlan şi Djokar Tzarnev, dar dezinformarea care îl privea pe Sunil Tripathi deja se propagase, ştirea fiind preluată de unele publicaţii din India şi Marea Britanie.

Ţintuită în faţa computerelor, familia acestuia a asistat neputincioasă cum acuzaţiile proliferau, ba chiar erau redistribuite şi de jurnalişti.

Răul fusese deja făcut când Reddit a anunţat că îşi va revizui strategia editorială şi că îşi cere scuze faţă de familia Tripathi.

Greşeli şi în "mainstream media"

Dar nu doar jurnaliştii au transmis, individual, informaţii incipiente. "New York Post" a publicat miercuri pe prima pagină fotografia a doi bărbaţi cu genţi în mână, presupoziţia fiind că aceştia putea fi suspecţii căutaţi. Un editor al publicaţiei a spus ulterior că fotografia a avut rol de ilustrare şi că redacţia nu intenţionat să implice că persoanele înfăţişate sunt suspecte.

Tot "New York Post" susţinuse în ziua exploziilor că ar fi murit peste 10 persoane, şi nu revenise asupra ştirii nici la câteva ore după ce autorităţile au anunţat numărul real al victimelor. Mulţi ziarişti se aşteptaseră ca următoarea copertă să conţină scuze din partea redacţiei, lucru care însă nu s-a întâmplat.

Dar şi marile trusturi au ajuns să se justifice pentru deciziile editoriale luate. Televiziunea CNN şi agenţia de ştiri Associated Press (AP) au transmis miercuri că un suspect a fost arestat, ştire ulterior infirmată de autorităţi. CNN a spus că la ora la care dădea ştirea avea "trei surse credibile" şi că după ce sursele au declarat altceva, şi ei au schimbat ştirea.

Cam la fel s-a justificat şi AP, care a spus că "am relatat ceea ce ştiam la ora respectivă" şi că apoi a făcut ceea ce face "cu religiozitate" când e cazul, şi anume au dat o erată.

"Presiuni dinspre new media"

Impactul asupra celor ce au asistat, pe canalele new media sau pe cele clasice, la bâlbele trusturilor de presă a fost considerabil. Un utilizator de Twitter scria la un moment dat că-i e dor de zilele în care ştirile se dădeau o dată dimineaţa şi o dată seara. "Măcar atunci ştiam că unele lucruri au fost înţelese corect".

Alţi ziarişti au pus la îndoială corectitudinea preluării informaţiilor pe surse. "Mai bine aştept confirmarea", a scris @AntdeRosa de la Reuters.

În această situaţie, au apărut şi articolele care precizau, ca şi cum ar fi fost nevoie, că se bazează doar pe "informaţii verificate".

Marcus Messner, un profesor în comunicare de la Virginia Commonwealth University, a declarat pentru Reuters că una dintre explicaţiile erorilor din aşa-numita mainstream media este presiunea exercitată de rapiditatea circulaţiei informaţiilor în social media.

Azi nu mai miră pe nimeni dacă un breaking news apare mai întâi în social media şi minute bune mai târziu este anunţat şi pe fluxurile clasice ale agenţiilor de presă.

"Twitter de exemplu a pus o presiune fantastică asupra trusturilor de presă în ceea ce priveşte rapiditatea reacţiei.

"Primele frânturi ale evenimentelor apar aici, cu mult înaintea siteurilor şi televiziunilor", spune profesorul Messner.