La comanda ziarului Adevărul, un barometru INSCOP Research a scos la iveală faptul că aproape 60% dintre români nu sunt defel optimişti în privinţa a ceea ce-i aşteaptă. Statistic, sănătatea e principala temere, urmată de scăderea veniturilor, de un posibil conflict sau chiar un război în zona ţării noastre şamd. Concret, românii se tem, mai mult sau mai puţin justificat, de ce e mai rău! Cum am ajuns însă să avem astfel de gânduri, cum am ajuns să ne creăm scenarii apocaliptice, să ne demotivăm parcă de la o zi la alta?

Păi, la o primă privire generală asupra condiţiei umane a românului, a perspectivelor lui la locul de muncă şi până la urmă asupra situaţiei politice şi economice mondiale, se vede cu ochiul liber că norii s-au cam adunat ciopor deasupra şi împrejurul nostru, mai tună, mai fulgeră..., doamne fereşte de vreo intemperie!

Pe urmă, dacă ne uităm în grădina vecinilor, mai puţin a celor de peste Prut, e drept, n-are cum să nu ne ia cu ameţeală: legume, fructe, acareturi, nu mai zic de capre, căşile şi ele măcar spoite, dacă nu... refăcute din temelii, şi străzi... şi autostrăzi... şi oaspeţi peste oaspeţi (turişti, deh!)... Cum să nu te-apuce amocul?

În fine, uitaţi-vă în oglindă: puteţi vedea mai departe de conturul propriei persoane? Da? Foarte bine. Până unde? Până unde se termină încăperea? Cam puţin. Încercaţi afară, undeva. În caz că nu distingeţi nimic dincolo de silueta dumneavoastră, staţi liniştiţi că n-aveţi nicio vină: oglinda e singura vinovată! Ea ar trebui spartă, eventual călcată în picioare, dar numai cu condiţia să ştiţi dinainte de unde şi cu ce resurse să vă luaţi alta. Noroc că e an electoral, iar oferta, chiar şi pentru oglinzi, va fi oricum mai mare decât cererea...