Cum ne ferim de gripa nouă

Cercetările au scos în evidenţă faptul că virusul gripei porcine nu a suferit o mutaţie, după ce a fost expus la alte tipuri de virus.

Virusologul Daniel Perez, şeful echipei de experţi, a precizat pentru publicaţia online de specialitate "PLOS Currents" că noul virus este extrem de virulent pentru că oamenii nu au încă o imunitate faţă de el, însă în combinaţie cu viruşi sezonieri - cum ar fi cel de tip H3 - nu se realizează o co-infectare, afectând doar sistemul respirator şi provocând, doar în cazuri mai complicate, şi simptome gastro-intestinale.

Acest studiu confirmă estimarile făcute recent de un grup de experţi internaţionali, care au analizat posibilitatea declanşării unei pandemii de gripa porcină în aceasta toamnă, afirmând că acest scenariu este foarte puţin plauzibil.

Însă, în cazul în care virusul va suferi totuşi o mutaţie periculoasă, specialiştii cred că între 30% şi 50% din populaţia lumii se va îmbolnăvi, iar aproape două milioane de oameni vor necesita spitalizare şi tratament intensiv. În ce priveşte numărul deceselor, acesta este estimat la peste 90.000, de trei ori mai mult decât rata anuală a mortalităţii din cauza infecţiilor virale la nivel mondial.

Dr. Philip Alcabes, un renumit epidemiolog şi profesor în ştiinte medicale la Colegiul de Ştiinte Medicale Hunter din New York, consideră însă că este puţin probabil ca virusul gripei porcine să devină foarte agresiv în lunile următoare.

Totuşi, ca măsuri preventive el recomandă vaccinarea antigripală obişnuită (imunizarea pentru tulpinile sezoniere), spălarea pe mâini cât mai des posibil, evitarea aglomeraţiilor şi consumul de lichide.

Conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, până acum, virusul gripei porcine a făcut 1.800 de victime, la nivel mondial fiind înregistrate 182.000 de cazuri de îmbolnăvire.

Comparativ, infecţiile gripale de sezon afectează anual între 250.000 şi 500.000 de oameni. Într-un articol publicat recent în revista "Science" au fost aduse o serie de argumente în favoarea vaccinarii copiilor de vârsta şcolară şi a adulţilor cu vârste cuprinse între 30 şi 39 de ani, considerate grupele de vârstă cele mai expuse riscului îmbolnăvirii cu H1N1.

Potrivit estimărilor specialiştilor, această măsură ar diminua cu 15 milioane numărul posibil de îmbolnăviri, ar salva peste 30.000 de vieţi şi ar aduce economii de aproximativ 14 miliarde de dolari.

Un sfat extrem de important oferit de experţii în virusologie este evitarea vizitelor în unitatile spitaliceşti, dat fiind potenţialul foarte mare de infectare cu diverse bacterii, uneori rezistente la tratamentul antibiotic, şi care ar putea complica o eventuală îmbolnavire de gripa porcină.

Simptomele gripei porcine la oameni sunt similare simptomelor gripei obişnuite şi includ febra, tuse, senzaţia de gât uscat, dureri de muschi, dureri de cap, frisoane şi o stare accentuată de oboseală.

Unii oameni au raportat şi diaree şi stări de vomă ca simptome asociate gripei porcine. În trecut, boli grave precum pneumonia şi insuficienţa respiratorie, ca şi moartea, au fost asociate cu contaminarea cu acest virus gripal porcin la oameni.

Ca şi în cazul gripei sezoniere, gripa porcină poate provoca o înrăutăţire a simptomelor caracteristice unor boli cronice la populaţia umană infectată. În prezent, se consideră ca gripa se răspândeşte în special de la om la om prin tuse ori strănutul persoanelor infectate.