Kelemen Hunor: "Pledez pentru un buget multianual"

Realizator: "Spuneţi lucrurilor pe nume" este sloganul dumneavoastră electoral, domnule Kelemen Hunor. Ce le-aţi spus oamenilor, cu care v-aţi întâlnit în această campanie electorală?

Kelemen Hunor: Am vorbit despre problemele societăţii, despre problemele cetăţenilor şi am spus ce soluţii ofer eu, ce soluţii oferim noi pentru perioada imediat următoare şi pentru termen mediu şi pe termen lung. Oamenii aşteaptă de la politiceni să se termine cu circul şi cu conflictul între partide politice, să se vorbească despre problemele reale ale societăţii româneşti şi se simt părăsiţi, trădaţi de clasa politică şi se simte o lipsă de speranţă, de lipsa încrederii în clasa politică şi în instituţiile publice, instituţiile statului.

De fiecare dată eu am spus ceea ce gândesc, ceea ce cred că se poate realiza şi ceea ce cred că este bine pentru cetăţean, pentru societatea românească şi am observat că în momentul în care vorbeşti sincer, e cel mai important lucru.

Dacă vorbeşti sincer, atunci omul te înţelege şi dacă spui lucrurilor pe nume şi spui că nu se va trăi mai bine anul viitor, vom avea probleme serioase, fiindcă în acest an nu s-a luat nicio măsură concretă privind diminuarea crizei economice, diminuarea efectelor crizei economice şi ei aşteaptă sinceritate şi promisiuni, care pot fi respectate.

Realizator: Aşa este: aşteptările de la viitorul preşedinte sunt foarte mari, mai ales că această criză economică ne suflă în ceafă şi până în decembrie trebuie adoptat bugetul pe 2010, un an care nu se anunţă deloc uşor. În opinia dumneavoastră, domnule Kelemen Hunor, cum ar trebui să arate bugetul pe anul viitor din punct de vedere al taxelor şi al impozitelor?

Kelemen Hunor: Înainte de toate, trebuie să fie un buget multianual, fiindcă astfel se poate face o proiectare pe termen mediu şi omul ştie şi societatea ştie, investitorii ştiu ce va veni şi peste un an şi peste doi ani, deci eu pledez pentru un buget multianual.

După care, spun că în bugetul pentru anul 2010 trebuie să prevedem reducerea impozitelor şi taxelor, fiindcă aceasta este şi politica UE privind redresarea crizei economice şi, într-o astfel de situaţie, într-o astfel de perioadă, cel mai important lucru - să luăm povara de pe umărul cetăţeanului.

Realizator: Dar e posibil acest lucru?

Kelemen Hunor: Se poate face acest lucru, este posibil, fiindcă dacă noi diminuăm taxele şi impozitele cu câteva procente şi eu am propus TVA-ul să fie redus de la 19 la 15%, impozitul pe venit global de la 16 la 14% şi anularea impozitului forfetar pentru întreprinderi mici şi mijlocii, pentru tot ce înseamnă zona privată şi, dacă noi plătim mai mulţi, dar plătim mai puţin, asta înseamnă că nimeni nu va ocoli fiscul, nu va ocoli să plătească impozitele şi taxele, fiindcă în momentul în care în această perioadă de criză financiară creşti impozitele şi taxele, atunci fiecare găseşte o soluţie mai puţin legală sau deloc legală şi de aceea şi diminuarea resurselor bugetare, a veniturilor bugetare.

Aşa cum în 2005, prin introducerea impozitului pe venitul global de 16% am observat că veniturile la bugetul de stat au crescut şi nu s-au diminuat, sunt convins că dacă mai reducem din impozite şi din taxe şi luăm povara de pe umărul cetăţeanului, atunci suntem pe drumul cel bun.

Introducerea impozitului forfetar nu a făcut altceva decât să crească deficitul bugetar, foarte multe firme, peste 100.000 de firme şi-au închis porţile, nu mai plătesc taxe, nu mai plătesc impozite după salariu minim, nici măcar după salariul minim, şi de aceea au crescut şi cheltuielile bugetare pe şomaj şi pe protecţia socială. Deci din două surse am pierdut din bugetul de stat. De aceea, trebuie să mergem mai departe cu reducerea taxelor şi impozitelor - asta este soluţia bună.

Realizator: Am înţeles, dar aţi spus şi despre cheltuielile bugetare. Aş vrea să vă întreb cum vedeţi dumneavoastră reducerea cheltuielilor bugetare, condiţie impusă de FMI, fără a afecta locurile de muncă, pentru că, iată, bugetarii sunt deja obligaţi să intre în concediu fără plată timp de opt zile.

Kelemen Hunor: Acest lucru se poate face prin restructurarea aparatului central. Când vorbim de bugetari, trebuie să facem o diferenţă foarte clară între cei care lucrează în instituţiile statului, în administraţia locală, cei care sunt funcţionari publici şi între ceilalţi bugetari: medici, profesori.

Acolo nu ai ce să faci. Acolo chiar şi la această oră există nevoia de a mai angaja oameni, mai ales în sistemul sanitar, dar şi în educaţie, dar în sistemul funcţionarilor publici se mai poate restructura foarte bine, fiindcă sunt o grămadă de agenţii, sunt o grămadă de companii, unde schema este foarte stufoasă, sunt foarte mulţi care nu spun că nu muncesc, dar se poate realiza acea activitate şi cu mai puţini oameni şi prin reorganizare, fără o restructurare a sistemelor mari, sistemul pensiilor, sistemul social, nu se poate face o reformă.

Realizator: Restructurarea aceasta înseamnă şi că oamenii din sistemul bugetar îşi vor pierde locurile de muncă?

Kelemen Hunor: Da. Anul viitor trebuie să începem să facem nişte programe de reconversie profesională. Fără să faci programe de reconversie profesională, nu poţi să reduci aparatul birocratic şi guvernul în 2009 asta trebuia să facă şi atunci, anul viitor, prin restructurarea aparatului administrativ, nu am fi avut sau nu am avea şomeri sau foarte mulţi şomeri, că nu poţi să dai omul afară fără să oferi ceva, fiindcă atunci cresc celelalte cheltuieli bugetare cu protecţia socială. De aceea, fără programe serioase de reconversie profesională, e greu să faci restructurarea.

Realizator: Dar către ce domeniu să se facă această reconversie profesională?

Kelemen Hunor: Sunt foarte multe domenii, care sunt în zona privată şi care sunt în zone serviciilor de turism, de IT, unde încă mai e loc şi e foarte mult loc pentru România, în zona consultanţei private pentru administraţia locală, pentru cei care accesează fondurile europene şi unde cei care au lucrat în administraţia publică au capacitatea de a trece într-un alt sistem, într-un sistem de consultanăţ profesională şi de aceea, trebuie să facem primul pas în acest sens, înainte să începem restructurarea.

Guvernul nu ne-a zis un singur lucru, până când nu am descoperit noi, cei din opoziţie: că vrea să concedieze anul viitor peste 100.000 de persoane din sistemul public şi până în 2011 în jur de 150-160 de mii de persoane. Nu poţi să începi cu restructurare fără programe de reconversie profesională şi sunt multe domenii, care încă au capacitatea de a absorbi forţa de muncă.

Realizator: Puteţi face o estimare, domnule Kelemen Hunor, privind ieşirea României din această criză economică?

Kelemen Hunor: România singură nu poate să iasă din criza economică şi criza financiară, fiindcă nu România şi nu cetăţenii români au creat această criză financiară, dar putem atenua efectele crizei financiare şi putem găsi soluţii, prin care omul de rând, cel care creează valori şi cel care contribuie la funcţionarea statului va simţi mai puţin, că va simţi oricum va simţi, dar va simţi mult mai puţin efectele crizei financiare.

Realizator: O temă importantă în programul dumneavoastră electoral este reorganizarea şi modernizarea statului. În prezent, trăim într-un stat centralizat, risipitor, spuneţi dumneavoastră.

Kelemen Hunor: Şi hipercentralizat, nu numai centralizat. Este chiar supercentralizat.

Realizator: Hipercentralizat. Argumentaţi, vă rog, această opinie şi ce aţi face pentru schimbarea situaţiei?

Kelemen Hunor: În primul rând, trebuie să facem o descentralizare reală atât în ceea ce priveşte resursele financiare, cât şi competenţele şi responsabilităţile către autorităţile locale. Este primul pas. După care trebuie să ne gândim la reorganizarea regiunilor de dezvoltare economică - aşa cum noi am propus deja, există un proiect de lege în Senatul României -, fiindcă cele opt regiuni de dezvoltare economică nu sunt bine gândite şi nu funcţionează eficient.

Statul este hipercentralizat, din cauză că toate deciziile se iau în Bucureşti şi există viaţă şi în afara Bucureştiului. Şi nu se poate accepta, în secolul XXI, ca cetăţeanul, comunitatea, autorităţile locale sunt cerşetorii guvernului de la Bucureşti şi pentru orice proiect vin şi cer bani şi caută resurse financiare la ministere, acolo unde nici nu se ştie ce priorităţi au comunităţile locale.

Şi, de aceea, noi am propus, în loc de 47% din impozitul pe venitul global, 60% să rămână în bugetul autorităţilor locale, din TVA să rămână 10% în primii trei ani, după care 15% în bugetul autorităţilor locale şi, atunci, ei vor avea resurse financiare pentru investiţiile pe plan local, pentru investiţiile şi dezvoltarea infrastructurii la nivelul comunităţilor locale.

În ceea ce priveşte infrastructura regională şi naţională, acolo într-adevăr trebuie să vină judeţul şi trebuie să vină Bucureştiul sau, dacă vreţi, administraţia centrală, guvernul central de la bugetul de stat. Trebuie să dai şi aceste resurse financiare. Acesta este primul pas.

Realizator: Bun, dar ni se vorbeşte de câţiva ani de zile despre descentralizarea către teritoriu şi când a fost UDMR la guvernare s-au făcut paşi pentru efectuarea acestei descentralizări. Iată, sunt spitalele, sunt şcolile în administrarea comunităţilor locale.

Kelemen Hunor: Da, dar dacă nu dai resurse financiare, ei nu au ce să facă cu spitale şi cu şcoli şi aşteaptă bugetul tot de la Bucureşti. Asta este problema. Şi tu ai dat responsabilitatea în ce priveşte funcţionarea şcolilor şi spitalelor, mai ales cheltuielile administrative, dar, dacă nu au bani, nu au din ce să facă investiţii, nici măcar pentru funcţionarea normală a acelor instituţii nu au bani. De aceea trebuie să facem următorul pas cu resursele financiare.

Noi am încercat şi am reuşit să obţinem câteva rezultate în protecţia mediului şi în dezvoltarea regională, fiindcă în perioada când am fost noi la guvernare atunci s-au înfiinţat acele birouri şi acele instituţii regionale pentru dezvoltarea regională.

Realizator: Dar de ce consideraţi dumneavoastră că împărţirea pe regiuni istorice, pe care o propuneţi, ar fi mai viabilă, mai eficientă, ar aduce rezultate mai bune decât actuala împărţire a României, în cele opt regiuni de dezvoltare?

Kelemen Hunor: Fiindcă regiunile istorice din România - şi mă gândesc la toate regiunile istorice, de la Bucovina până la Dobrogea şi de la Oltenia, Muntenia până la Banat şi Transilvania - toate aceste regiuni istorice au avut şi au în continuare identităţi destul de bine conturate şi relaţii şi legături economice tradiţionale foarte bine închegate.

Acest lucru trebuie întărit. Şi, dacă, majoritatea deciziilor, în ceea ce priveşte regiunile de dezvoltare, vor fi luate la nivelul judeţelor şi la nivelul regiunilor istorice, atunci şi dezvoltarea comunităţilor locale va fi mult mai eficientă, fiindcă controlul este mai aproape de centrul decizional.

Este vorba de principiul subsidiarităţii. Nu trebuie să fugim de acest principiu şi de această responsabilitate, fiindcă nimeni nu este deţinătorul adevărului absolut, nici măcar Bucureştiul, nici măcar un ministru sau un secretar de stat.

Realizator: Domnule Hunor, doriţi să deveniţi preşedintele tuturor românilor, dar temele dumneavoastră de campanie, referitoare la autonomia Ţinutului Secuiesc, la modificarea Constituţiei, învăţământul superior maghiar de stat, se referă strict la comunitatea maghiară. Aş vrea să vă întreb cum credeţi că veţi putea să vă îndepliniţi aceste promisiuni, în condiţiile în care, pentru unele dintre ele, veţi avea nevoie de un referendum?

Kelemen Hunor: Aţi văzut că până acum n-am vorbit deloc despre comunitatea maghiară şi programul meu se referă la toată societatea românească în ansamblul ei. În ceea ce priveşte dezideratele comunităţii maghiare, noi am spus că nu cerem altceva decât respectarea cuvântului dat.

Dacă acest cuvânt dat are încă o valoare, şi are valoare, atunci trebuie respectat. Trebuie respectate promisiunile făcute acum o sută de ani sau aproape o sută de ani, la Alba Iulia, este vorba de Proclamaţia de la Alba Iulia, din 1918. Sigur, avem nevoie şi de referendum, avem nevoie şi de amendarea Constituţiei, prin dialog, prin argumentare, prin înţelepciune şi prin consecvenţă.

Realizator: Îl veţi susţine pe candidatul PNL, Crin Antonescu, în turul doi, aşa cum declaraţi la Oradea?

Kelemen Hunor: Păi, nu ştiu cine intră în turul doi. Dacă nu intru eu, vom lua decizie, după primul tur. Dar este prematur să luăm o decizie. La Oradea am fost întrebat de un jurnalist cine este, după părerea mea, cel mai credibil candidat, dintre cei unsprezece, şi am răspuns la acea întrebare, dar acest lucru nu înseamnă că decizia este şi luată. Nu, a fost o părere personală şi trebuie să aşteptăm turul doi.

Realizator: Mai avem un minut la dispoziţie, domnule Kelemen Hunor, şi în acest minut v-aş ruga să transmiteţi un mesaj ascultătorilor noştri.

Kelemen Hunor: Cel mai important să meargă fiecare cetăţean la vot, să fie prezent la vot, fiindcă există o posibilitate de a schimba ceva în România şi de a ieşi din această umbră în care ne aflăm de un an de zile sau chiar de doi ani de zile, de după intrarea noastră în Uniunea Europeană.

Am pierdut dezideratele noastre comune la nivelul societăţii româneşti şi următorul deziderat trebuie să fie modernizarea statului român, trebuie să fim o societate competitivă. Să mergeţi la vot şi să votaţi pentru viitor, nu pentru trecut. Şi viitorul, sunt convins că înseamnă şi Kelemen Hunor.

Realizator: Vă mulţumesc pentru participarea la emisiune, domnule Kelemen Hunor.