Ziua Naţională a Rusiei

Ziua Rusiei, marcată azi, este departe de a fi considerată o sărbătoare naţională de amploarea Zilei Victoriei împotriva Germaniei naziste.

Cu schimbări repetate de denumiri şi fără rădăcini în conştiinţa ruşilor, ziua aniversează un eveniment mai puţin cunoscut şi în acelaşi timp controversat din istoria recentă, pe care ni-l aminteşte corespondentul nostru la Moscova, Alexandr Beleavschi.

Reporter: Pe 12 iunie 1990 a fost adoptată declaraţia cu privire la suveranitatea de stat a Republicii Sovietice Federative Ruse, atunci în componenţa URSS.

Expresia luptei pentru putere între preşedintele sovietic, Mihail Gorbaciov, şi cel al Rusiei, Boris Elţîn, evenimente ce au oficializat dualismul de putere de la Moscova şi a catalizat, afirmă mulţi istorici, procesul de destrămare a URSS.

În Rusia postsovietică 12 iunie a fost declarată mai întâi zi nelucrătoare şi abia în 1994, după rebeliunea nereuşită a Parlamentului împotriva preşedintelui Elţîn, a devenit oficial Ziua Naţională a Rusiei.

Autorităţile au investit serioase eforturi şi bani în crearea unei noi imagini a Zilei Rusiei, liberă de semnificaţii istorice controversate care divizau societatea, cu accent pe ideea de patriotism.

Aceasta explică şi caracterul soft al manifestărilor oficiale reduse în mod tradiţional la decernarea premiilor de stat în domeniile umanitar, al culturii şi ştiinţei şi recepţia de gală de la Kremlin.