Zidul Anti-drone discutat de miniștri Apărării din țările flancului estic al UE
Articol de Bogdan Isopescu, 26 Septembrie 2025, 14:05
Miniștrii apărării de pe flancul estic al Uniunii Europene, între care și cel român, pun la punct cu executivul comunitar inițierea proiectului Zidul Anti-drone.
Numai Ungaria lipsește de la videoconferința cu comisarul european pentru apărare. În schimb, este prezentă Ucraina - singura țară cu experiență de război modern.
Din cauza recentelor incidente cu drone din spațiul său aerian, la proiect s-a raliat și Danemarca.
Zidul Anti-dronă ar trebui să fie un sistem comun de apărare cu mai multe tipuri de tehnologii de ultimă oră. El presupune detecția, bruierea și doborârea dronelor, tehnologii care să includă și elemente de inteligență artificială.
Costul estimativ, vehiculat de experți citați de presa internațională, ar fi undeva între trei și șapte miliarde de euro. Speranța comisarului pentru apărare, Andrius Kubilius, este ca partea de detecție să fie gata într-un an de zile.
Restul, în speță sistemul integral care include neutralizarea fizică a dronelor, ar putea fi definitivat în câțiva ani.
Conform Comisiei, implementarea nu începe de la zero, pentru că statele europene de pe flancul estic, care sunt și state membre NATO, au deja în dotare diverse sisteme, așa că acum se pune problema unui inventar, pentru ca ulterior, sub coordonarea NATO și a Uniunii Europene, aceste state să facă achizițiile necesare și să se coordoneze pentru implementarea sistemului.
Este o acțiune cu sensibilități, pentru că presupune - atât acum, cât și în viitor - colaborare, coordonare și schimb de informații militare între state.
Ucraina este unul din actorii-cheie pentru că are experiență de război, iar implicarea sa în proiect este un avantaj și din prisma faptului că este o barieră fizică și militară împotriva dronelor care pot ajunge pe teritoriul Uniunii.
România și Polonia sunt alți doi actori importanți, având în vedere că cele mai multe incidente s-au petrecut pe teritoriul lor.
Cheltuielile pentru acest proiect vor fi subsumate programului european SAFE, cel din care România dorește să atragă circa 17 miliarde de euro pentru mai multe proiecte în țară.
