Vulcanii, vremea şi viaţa

Erupţiile vulcanice afectează rapid viaţa celor care locuiesc în jurul vulcanului, dar poate influenţa omenirea pe zone întinse, uneori chiar pe întreaga planetă.

Conform meteorologilor care au studiat istoricul vremii, erupţiile vulcanice au provocat evenimente care au dus chiar la dispariţii de civilizaţii.

Într-o expunere făcută la conferinţa privind abordarea schimbarilor climatice prin intermediul standardelor, care a avut loc în octombrie la Bucureşti, biochimistul Cristian Căpitănescu de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, spunea că o erupţie a vulcanului Krakatoa - Indonezia, din anul 530, ar fi putut duce, conform cercetătorilor străini, la dispariţia civilizaţiilor precolumbiene de pe continentul american.

Următorii anii după erupţia vulcanului au fost caracterizaţi de veri extrem de reci, cu ninsori.

Vulcanii atrag turiştii şi specialiştii. Vulcanul Stromboli, Italia. Foto: AFP.

În opinia meteorologilor, vremea rece i-ar fi împins şi pe mongoli să înceapă migrarea spre vest.

O erupţie a unui vulcan islandez din anii 1783-1784 a făcut ca iarna acelui an să devină foarte grea şi a afectat zone mari ale planetei.

Frigul puternic a dus la îngheţarea fluviului Mississippi şi a afectat zone întinse din golful Mexic.

Anii următori au adus fenomene meteo extreme în Europa Centrală şi de Vest, cu ger, secetă, furtuni de zăpadă, avansarea calotei glaciare, culturi agricole distruse.

Conform statisticilor, peste 100.000 de oameni au murit din cauza foametei care a avut loc în acei ani, cu mari frământări sociale, care au dus chiar la izbucnirea Revoluţiei Franceze în 1789.

Erupţia vulcanului Tambora, Indonezia, în 1816, a afectat grav clima şi viaţa pe întreaga planetă.

Calota glaciară a avansat din nou şi a distrus culturile agricole.

Aceasta a dus la creşterea preţurilor alimentelor de 10 ori, la foamete în Europa şi America.

Soarele "avea culoarea sângelui"

Vulcanul Laki din Islanda a erupt în iulie 1783 şi a aruncat lavă şi fum timp de mai bine de 8 luni.

Se apreciază că au fost expulzate în atmosferă peste 120 de milioane de tone de sulf, ceea ce înseamnă de trei ori mai mult decât a emis industria din întreaga lume în 2006.

Efectele s-au simţit imediat, primii afectaţi fiind chiar islandezii.

Oamenii de ştiinţă estimează că aproape un sfert din populaţia insulei a murit de foame şi din cauza otrăvirii cu acid fluorhidric.

80% dintre oi, 50% din bovine şi jumătate din numărul cailor au murit din cauza afectării danturii şi a scheletului de cele 8 milioane de tone de fluor hidrogenat aruncat în aer de erupţie.

Norul otrăvitor s-a deplasat rapid şi a afectat Norvegia, Cehia, a ajuns la Berlin în 10 zile, peste alte două afectează Parisul iar peste alte 3 zile ajunge în Marea Britanie.

Poluarea a fost atât de puternică încât activitatea din porturi a fost închisă, iar martorii oculari spuneau că soarele avea "culoarea sângelui".

Norul vulcanic a afectat puternic populaţia.

Rata mortalităţii din oraşul francez Chartres a crescut în primele două luni de după erupţie cu 5 %.

În Marea Britanie, cele mai multe victime au fost în rândul celor care munceau în aer liber, şi specialiştii estimează că peste 23 de mii de persoane au murit din cauza norului otrăvitor.

Iarna anului 1784 a fost considerată cea mai severă din Marea Britanie, iar un locuitor din Hampshire a notat că au fost 28 de zile de ger continuu.

Gerul din acea iarnă a dus la moartea suplimetară a 8 mii de oameni, conform înregistrărilor vremii.

Şi America a fost afectată de norul vulcanic.

Iarna din 1784 a fost consemnată drept cea mai lungă şi rece iarnă din acea perioadă.

În statul sudic New Jersey s-a acumulat o mare cantitate de zăpadă, iar în portul Charleton s-a putut patina.

Benjamin Franklin nota în 1784:

"Pe parcursul mai multor luni din vara anului 1783, atunci când razele soarelui trebuiau să încălzească mai mult pământul din aceste regiuni nordice, exista o ceaţă constantă pe toată Europa, şi pe o mare parte a Americii de Nord. Această ceaţă a fost de natură permanentă, a fost secetă, iar razele soarelui părea să aibă un efect redus şi nu au putut disipa ceaţa... Desigur, efectul razelor de soare în încălzirea Pământului a fost extrem de scăzut. Prin urmare, suprafaţa a îngheţat. Prin urmare, primele zăpez nu s-a topit, iar stratul de zăpadă a crescut. Prin urmare, aerul era mai rece, iar vânturile reci au fost mai puternice. Astfel, probabil, iarna 1783-4 a fost cea mai severă din ultimii ani".

Se pare că efectul erupţiei vulcanului Laki asupra climei a fost amplificat şi de fenomenul El-Nino care în acea perioadă a fost deosebit de puternic.

Norii vulcanici afectează vremea pe suprafeţe întinse. Foto: AFP

Erupţiile puternice au afectat şi operele artiştilor


Picturile artişilor din timpul erupţiilor care au afectat vremea pot fi considerate mărturii ale acelor perioade.

Majoritatea pictorilor peisagişti reprezentau ceaţa densă de pe cerul din Europa sau soarele cu reflexe roşiatice.

Erupţia puternică a vulcanului Tambora din Indonezia în 1815 a făcut ca anul urmator să fie numit "Anul fără vară".

În acel an, Lord Byron scria poemul "Darkness" care poate fi considerat o mărturie la fel de grăitoare precum cea a lui Benjamin Franklin.

"I had a dream, which was not all a dream.
The bright sun was extinguish’d and the stars
Did wander darkling in the eternal space.
Rayless, and pathless, and the icy earth
Swung blind and blackening in the moonless air;
Morn came and went – and came and brought no day
And men forgot their passions in the dread
Of this their desolation"

Posibile acţiuni benefice ale norilor vulcanici

Un astfel de fenomen poate aduce şi beneficii pentru planetă.

Se vorbeşte de mulţi ani de încălzirea globală, iar acest fenomen ar putea scădea temperatura cu câteva grade Celsius, ceea ce ar reduce efectele încălzirii globale.

O privire cinică ar putea spune că oprirea câtorva zeci de mii de zboruri ale avioanelor comerciale, care afectează sute de mii de oameni, are un efect benefic pe termen scurt, deoarece motoarele avioanelor nu mai poluează.

Chiar dacă schimbarea vremii afectează agricultura pe termen scurt, solul poate beneficia de cenuşa vulcanică adusă de nori.

Aceasta este considerată cel mai bun îngrăşământ natural.