Preşedintele rus, Vladimir Putin, afirmă că sancţiunile internaţionale impuse Moscovei în urma crizei din Ucraina sunt menite să ţină pe loc economia ţării, iar rolul Rusiei în acest conflict este doar un pretext.

Putin a avut această remarcă în timpul sesiunii anuale de răspunsuri la întrebările cetăţenilor.

Potrivit oficialităţilor de la Kremlin, preşedintele a primit peste un milion şapte sute de mii de întrebări pe teme de politică internă şi externă, de la riscul unui război cu ţările NATO, până la problema creditelor în valută, pe care cetăţenii ruşi le achită cu dificultate în condiţiile deprecierii rublei.

Potrivit presei care apare la Moscova, interesul public pentru acestă formulă de comunicare prezidenţială s-a înjumătăţit, după numărul record de peste trei milioane de întrebări puse în 2013.

La Moscova se desfăşoară două evenimente importante internaţionale: megaconferinţa de presă a preşedintelui Vladimir Putin, care este curs în momentul de faţă, ea va dura probabil mai multe ore, şi o conferinţă internaţională pe probleme de securitate organizată de Ministerul rus al Apărării, care a punctat elementele esenţiale ale actualelor ternsiuni dintre Rusia şi Occident, în primul rând Rusia-Statele Unite şi Rusia-NATO.

Astfel, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat că Alianţa Nord-Atlantică urmăreşte cucerirea de noi spaţii geopolitice în Europa de Est, inclusiv în apropierea graniţelor Rusiei, concentrarea exerciţiilor militare pe flancul estic al Alianţei demonstrând caracterul lor antirusesc.

De asemenea, oficialii ruşi au făcut numeroase referiri la scutul american antirachetă, inclusiv la segmentele sale din Europa şi Asia, ceea ce îi conferă acestuia un caracter global şi implicit antirusesc, în opinia lor.

Faptul că scutul are acest caracter este demonstrat şi de faptul că nu se pune problema revizuirii acestor planuri şi după progresele întregistrate în cadrul negocierilor privind programul nuclear iranian.

Dezvoltând aceste idei, şeful Statului Major Rus, Valeri Gherasimov, a declarat că scutul antirachetă încalcă şi tratatul ruso-american privind rachetele cu rază medie şi scurtă de acţiune.

Astfel, lansatoarele de rachetă MK41 de la bazele din România şi Polonia, cât şi sistemele navale se pot folosi - a spus acesta - pentru rachetă de croazieră de tip Tomahawk, ce ar putea acoperi astfel tot teritoriul european al Rusiei, iar Rusia va fi obligată să ia măsuri de răspuns.

Valeri Gherasimov a declarat textual că, urmare a acestui situaţii, statele nenucleare pe teritoriul cărora sunt amplasate elemente antirachetă devin obiective primordiale pentru acţiuni militare, adică pentru răspunsul militar al Rusiei.

De asemenea, a spus Valeri Gherasimov, NATO şi Statele Unite urmăresc să creeze focare de tensiune în apropierea graniţelor Rusiei, menţionând revoluţiile portocalii din Ucraina, Moldova şi Georgia, fapt ce creează şi pericolul destabilizării şi dezgheţării conflictelor îngheţate din aceste regiuni.