Vladimir Putin critică operaţiunile din Libia

În Libia continuă confruntările, iar în acest timp reprezentanţii a 61 de triburi libiene şi-au afirmat dorinţa de a construi "o Libie unită", după plecarea lui Muammar Gaddafi.

Declaraţia este una publică şi a fost făcută miercuri la Paris de către scriitorul francez Bernard-Henri Lévy, susţinător al rebeliunii libiene.

În timp ce NATO intenţionează să-şi trimită reprezentant în oraşul rebel Benghazi pentru a stabili contacte politice cu opoziţia, premierul rus Vladimir Putin ironizează intervenţia militară din Libia, întrebând în cadrul unei conferinţe de presă la Copenhaga dacă va fi necesară bombardarea tuturor "regimurilor ciudate" din lume.

Rusia nu a răspuns deocamdată la cererea ce i-a fost adresată marţi de guvernul de la Tripoli de a convoca o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate pentru a discuta, conform agenţiei libiene Jana, preluată de Reuters, "agresiune excesivă a colonizatorilor şi cruciaţilor care bombardează obiective civile şi încearcă să-l transforme în ţintă pe liderul Muammar Gaddafi, încălcând cele două rezoluţii ale Consiliului de Securitate".

Marţi seara, asistentul preşedintelui Medvedev pentru politică externă, Serghei Prihodko, a declarat că până în acel moment liderul rus nu a dat indicaţii în legătură cu iniţierea unei reuniuni extraordinare a Consiliului de Securitate.

Anterior acestei declaraţii, ministrul de externe, Serghei Lavrov, a exclus posibilitatea ca Rusia, membru permanent cu drept de veto în Consiliul de Securitate, să susţină o eventuală rezoluţie ONU care să autorizeze direct folosirea forţei în Libia.

Rusia doreşte încetarea violenţelor în Libia

Rusia va susţine doar o rezoluţie care va presupune încetarea imediată a violenţelor şi va chema părţile să se aşeze la masa de negocieri şi nu va susţine o rezoluţie care să presupună adâncirea în continuare a războiului civil şi recurgerea la violenţă, a subliniat Lavrov.

El a mers chiar mai departe, avertizând că jucători externi nu trebuie să se amestece, să prescrie reţete şi să ia partea cuiva în conflictele interne.

Dorind să demonstreze imparţialitatea Moscovei, Lavrov a criticat, atât regimul Gaddafi pentru folosirea iresponsabilă a forţei împotriva populaţiei, cât şi opoziţia pentru provocarea, a spus el, la fel de iresponsabilă a folosirii forţei din exterior.

Moscova nu a răspuns nici la declaraţiile purtătorului de cuvânt al regimului Gaddafi, Moussa Ibrahim, de a trimite în Libia observatori ruşi care să monitorizeze situaţia împreună cu observatori europeni, precum şi din China, India, Brazilia şi Argentina. Întârzierea răspunsurilor directe poate fi legată de dorinţa Moscovei de a-şi coordona poziţia cu alte capitale.

De altfel, viceministrul Ghenadi Gatilov l-a primit marţi pe ambasadorul chinez la Moscova pentru un schimb de opinii cu accent pe cooperarea strânsă între cele două ţări în cadrul Consiliului de Securitate, informează sec, dar destul de transparent dat fiind contextul, un comunicat al Ministerului Rus de Externe.

În acest timp, premierul premierul Vladimir Putin şi-a continuat seria de critici la adresa operaţiunii aliate din Libia.

Marţi, la Copenhaga, Putin a spus că în Libia au apărut contradicţii interne care s-au transformat într-un conflict armat, întrebându-se de ce a fost nevoie să se intervină din exterior în acest conflict.

El a criticat bombardarea reşedinţelor liderului libian, precum şi declaraţiile unor lideri occidentali că urmăresc lichidarea lui Gaddafi.

Cine şi cu permisiunea cui îşi asumă dreptul de a executa un om fără judecată, a spus Putin, indiferent cum ar fi acel om.

Miercuri, la Stockholm, premierul rus s-a declarat şocat de uşurinţa cu care se iau deciziile de folosire a forţei în contradicţie "cu grija aparentă pentru drepturile omului"