Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Vladimir Putin, agentul KGB devenit președinte

Vladimir Putin a intrat ca reformator în politică, în 1991, devenind un apropiat colaborator al primarului din Sankt Petersburg, după o carieră de ofiţer KGB. Vladimir Putin devine în 1999 premier, iar mai apoi preşedinte.

Vladimir Putin, agentul KGB devenit președinte
Vladimir Putin. Foto: Reuters.

Articol de Paul Poteraşi, 04 Martie 2012, 11:55

Vladimir Putin, spion fără renume apoi înalt funcţionar sârguincios, s-a impus, după o ascensiune-fulger, ca un lider autoritar care a transformat Rusia în ultimii 12 ani, potrivit AFP.

Dacă va fi ales duminică în urma alegerilor prezidenţiale, după patru ani ca prim-ministru, Vladimir Putin va rămâne la conducere cel puţin până în 2018.

Actualul premier al Rusiei a dat asigurări că are o singură ambiţie, anume "dezvoltarea stabilă" a unei ţări pe care a reuşit deja să o scoată din situaţia anilor '90 pentru a-i reda statura de mare putere.

"Nu credeam niciodată că voi deveni şeful statului", declara el în februarie.

"Dar mi-ar plăcea ca odată încheiată munca mea, Rusia contemporană să fie o construcţie solidă", adăuga el.

Partizanii săi laudă intransigenţa de care dă dovadă Vladimir Putin, chiar şi când acest lucru implică moartea a zeci de persoane nevinovate, cum a fost în timpul crizei ostaticilor de la teatrul Dubrovka din Moscova (2002), mai scrie AFP.

Oameni "care nu înţeleg cuvintele"

Actualul premier al Rusiei îşi cultivă acest rol de om dur şi în faţa camerelor de filmat.

În timp ce nu vorbeşte deloc despre viaţa sa privată, inclusiv despre cele două fiice ale sale, Vladimir Putin se lasă filmat călărind la bustul gol prin stepă, stingând incendii la bordul unui avion sau coborând cu bobul pe o pistă.

Video: Vladimir Putin în timpul unor scufundări. (Sursă: Russia Today)



Dacă ar fi să credem ce scrie profesoara sa Vera Gurevici într-o carte din 2004, Vladimir Putin, un judoka emerit, a preferat întotdeauna stilul puternic.

Certat pentru că i-a rupt piciorul unui coleg, la vârsta de 14 ani, el răspundea: "Sunt oameni care nu înţeleg cuvintele, înţeleg doar forţa", potrivit profesoarei sale, care adaugă că acest lucru i-a rămas întipărit în minte mult timp.

Confruntat din decembrie 2011, de la alegerile legislative controversate, cu o mişcare de contestare fără precedent, Vladimir Putin respinge criticile, calificându-i pe opozanţi drept "maimuţe, spioni plătiţi de americani sau incapabili".

"Ei nu au un program unificat, mijloace clare de a-şi atinge obiectivele, care nu sunt nici ele clare, şi nu au oameni capabili să facă lucruri concrete", declara Vladimir Putin în decembrie.

De atunci, pentru detractorii săi, anii Putin sunt cei ai dispreţului faţă de democraţie, după cum arată, în opinia lor, maniera în care revine la Kremlin.

Între litera și spiritul Constituției

Constituţia nu autorizează decât două mandate consecutive la preşedinţie, astfel că el l-a desemnat în 2008 ca succesor pe apropiatul său Dmitri Medvedev.

Acesta nu candidează la prezidenţialele din 4 martie, respectând scenariul redactat de "mai mulţi ani", a explicat Vladimir Putin.

Totuşi, Vladimir Putin a intrat ca reformator în politică, în 1991, devenind un apropiat colaborator al primarului din Sankt Petersburg, după o carieră de ofiţer KGB, despre care nu se cunoaşte aproape nimic, cu excepţia faptului că a activat în fosta Republică Democrată Germană (1985-1990).

Criticul autoritarismului ajunge șeful urmașului KGB

În 1996, anul în care a intrat în administraţia preşedintelui Boris Elţîn Vladimir Putin avertizează chiar împotriva tentaţiei de a reveni la un lider cu mână de fier pentru a restabili ordinea în Rusia.

"Acest confort va trece repede, acel pumn va începe să ne stranguleze", spunea Vladimir Putin într-un interviu.

La Kremlin, el a sedus atunci prin eficacitatea sa: din vara lui 1998, a fost numit la conducerea FSB (succesorul KGB), iar un an mai târziu a devenit prim-ministru.

În acest post, el s-a arătat a fi un lider fără concesii, declanşând în octombrie, după un val de atentate, al doilea război din Cecenia, un conflict sângeros care avea să fie baza popularităţii sale, dar şi a imaginii sale autoritare.

Șeful spionilor, devenit președinte începe războiul cu oligarhii

În decembrie, Boris Elţîn a demisionat şi l-a lăsat pe Vladimir Putin la Kremlin.

Bazându-se pe "structurile de forţă" (FSB, poliţie, armată) şi pe apropiaţii săi de la Sankt Petersburg (fost Leningrad, unde s-a născut la 7 octombrie 1952), el s-a debarasat de câţiva "oligarhi", acei oameni de afaceri foarte bogaţi şi influenţi sub mandatul lui Boris Elţîn.

Unii sunt exilaţi, iar preşedintele grupului petrolier Iukos, Mihail Hodorkovski, intrat în rezistenţă, este în închisoare din 2003.

Televiziuni controlate și opoziție tolerată

Televiziunile trec sub controlul regimului, iar statul preia un rol preponderent în economie.

Opoziţia comunistă şi populistă este tolerată deoarece nu atacă fundamentele sistemului.

În ţară domnea ordinea, iar pentru unii acest lucru nu era întâmplător.

"Eu cred că Vladimir Putin este un om pe care Dumnezeu şi destinul l-au trimis Rusiei în timp ce traversa o perioadă dificilă", declara în iulie Vladislav Surkov, fost ideolog al regimului rus.

Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, pe agenda PE
În lume 26 Noiembrie 2024, 13:27

Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, pe agenda PE

Marți, eurodeputații discută sprijinul pentru Ucraina, bugetul Uniunii pentru 2025, iar spre seară va fi dezbătută și...

Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, pe agenda PE
Trump anunță că va impune noi taxe vamale pentru China, Mexic și Canada
În lume 26 Noiembrie 2024, 11:17

Trump anunță că va impune noi taxe vamale pentru China, Mexic și Canada

Preşedintele american ales a spus că măsurile vor rămâne în vigoare până la eliminarea traficului de droguri, în special...

Trump anunță că va impune noi taxe vamale pentru China, Mexic și Canada
Ucraina anunţă că a doborât 76 de drone ruseşti, în urma unui atac masiv de drone lansat de Rusia
În lume 26 Noiembrie 2024, 10:10

Ucraina anunţă că a doborât 76 de drone ruseşti, în urma unui atac masiv de drone lansat de Rusia

Armata ucraineană a transmis marţi că a doborât 76 de drone dintr-un record de 188 de drone lansate de Rusia luni noaptea.

Ucraina anunţă că a doborât 76 de drone ruseşti, în urma unui atac masiv de drone lansat de Rusia
Israelul şi Hezbollah, posibil acord de încetare a focului
În lume 26 Noiembrie 2024, 07:51

Israelul şi Hezbollah, posibil acord de încetare a focului

Israelul şi gruparea libaneză Hezbollah sunt pe cale să încheie un acord de încetare a focului în Liban.

Israelul şi Hezbollah, posibil acord de încetare a focului
Bulgaria: Reorganizare a activității Poliției de Frontieră în contextul aderării la Schengen
În lume 26 Noiembrie 2024, 07:45

Bulgaria: Reorganizare a activității Poliției de Frontieră în contextul aderării la Schengen

Serviciile vamale ale Bulgariei și României elaborează un plan comun de relocare a Cântarelor pentru verificarea vehiculelor...

Bulgaria: Reorganizare a activității Poliției de Frontieră în contextul aderării la Schengen
La Strasbourg a început o nouă sesiune plenară a Parlamentului European
În lume 26 Noiembrie 2024, 07:35

La Strasbourg a început o nouă sesiune plenară a Parlamentului European

La Strasbourg a început plenara Parlamentului European care va da miercuri votul final pentru noua Comisie Europeană.

La Strasbourg a început o nouă sesiune plenară a Parlamentului European
Grecia: proiect de stocare submarină a dioxidului de carbon în largul insulei Thassos
În lume 25 Noiembrie 2024, 23:31

Grecia: proiect de stocare submarină a dioxidului de carbon în largul insulei Thassos

Investiţia, cu un impact regional important, face parte dintr-un plan strategic mai amplu, în care Franţa, Grecia şi Italia...

Grecia: proiect de stocare submarină a dioxidului de carbon în largul insulei Thassos
Curtea Europeană de Conturi: Etichetele pot fi înșelătoare
În lume 25 Noiembrie 2024, 19:00

Curtea Europeană de Conturi: Etichetele pot fi înșelătoare

Recomandările către Comisia Europeană și către statele membre vizează, între altele, abordarea lacunelor legislative.

Curtea Europeană de Conturi: Etichetele pot fi înșelătoare