Vladimir Putin a recunoscut Crimeea drept stat suveran

Comunitatea internaţională se pregăteşte de un moment critic în aplicarea legilor privind autodeterminarea popoarelor, proclamată în Carta ONU.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat în această seară decretul privind recunoaşterea provinciei ucrainene Crimeea, drept stat suveran şi independent.

Cu o prezenţă militară masivă şi ameninţătoare, şi o puternică comunitate rusofonă, Crimeea, unde este staţionată puternica Flotă rusească din Marea Neagră, a votat duminică, covârşitor, pentru ruperea de Ucraina şi alipirea la Rusia.

Astăzi, preşedintele Putin se va pronunţa în privinţa unirii Federaţiei Ruse cu Crimeea, într-un discurs rostit de la Kremlin, în faţa Camerelor Reunite ale Parlamentului.

Federaţia Rusă pare, aşadar, neclintită, în faţa presiunilor internaţionale, de a nu anexa peninsula ce joacă un rol geostrategic major în Marea Neagră.

SUA şi UE au impus limitări liberei circulaţii, pentru mai mulţi apropiaţi ai Kremlinului, şi le-au blocat conturile în străinătate.

Ucraina a mobilizat parţial 40.000 de rezervişti

Ucraina nu a recunoscut referendumul din Crimeea, denunţând provocările Moscovei, care a masat trupe în partea de Est a ţării, unde au fost observaţi numeroşi turişti politici ruşi.

Afirmaţia aparţine ministrului ucrainean de externe, Andrei Deşiţa, care a comparat situaţia Ucrainei, cu scenariul aplicat în Georgia, în anul 2008.

La Kiev, Parlamentul a aprobat, luni, un decret prezidenţial care prevede mobilizarea parţială a 40 de mii de rezervişti.

Ucraina aşteaptă ceea ce se va întâmpla astăzi, când este ziua Z, pentru actuala criză a Crimeei.

Preşedintele Vladimir Putin se va adresa nu doar deputaţilor şi membrilor Consiliului Federaţiei, ci şi şefilor de regiuni şi reprezentanţilor societăţii civile, după cum se afirmă pe site-ul Kremlinului.

Posibil tratat interstatal Crimeea - Rusia

Luni seară preşedintele rus a semnat decretul privind recunoaşterea Crimeei ca stat independent.

Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că Rusia şi Republica Crimeea, cum este ea autodenumită acum, vor semna probabil un tratat interstatatal, prin care se va consfinţi aderarea Crimeei la Rusia, a Crimeei şi a oraşului Sevastopol, care, în componenţa acesteia, are statut special.

Aceeaşi procedură este prevăzută în legislaţia actuală a Rusiei şi, ca urmare, autorii proiectului de lege ce prevedea o procedură simplificată prin renunţarea la necesitatea acestui tratat interstatal au retras luni proiectul din Duma de Stat.

El urma să fie dezbătut pe 21 martie, întâmplător, ziua în care, pe teren, în Crimeea, expiră armistiţiul dintre militarii ruşi şi militarii ucraineni.

Referendumul este "falsificat şi nul"

În ceea ce priveşte reacţia Ucrainei, aceasta este, evident, de nerecunoaştere a rezultatelor, a referendumului, ca atare, a rezultatelor acestuia, şi de nerecunoaştere a oricăror decizii luate de Rusia, în privinţa Peninsulei Crimeea.

În cursul serii, preşedintele interimar, Olexandr Turcinov, a numit atitudinea Rusiei, agresiune, referendumul falsificat şi nul din punct de vedere juridic, care niciodată nu va fi recunoscut de Ucraina şi de lumea civilizată.

De asemenea, el a spus că toate încercările de a bloca militari în Crimeea sunt temporare şi nu vor duce niciodată la separarea peninsulei, de Ucraina, care Ucraină este gata de negocieri, dar niciodată nu va accepta anexarea unei părţi a teritoriului său.

Pe de altă parte, în plan diplomatic, au avut loc evoluţii între Moscova şi Kiev.

În cursul după-amiezii de luni, Ucraina şi-a retras ambasadorul de la Moscova, Vladimir Elcenko, pentru consultări.

Este un gest diplomatic de protest faţă de acţiunile unui stat, iar ministerul ucrainean de externe a dat o replică extrem de dură la propunerea ministerului rus de externe în legătură cu modalităţile, cu viziunea Rusiei de a reglementa criza din Ucraina.

Rusia doreşte Ucraina stat federalizat

Aceste propuneri ale Rusiei vizează înfiinţarea unui grup de sprijin pentru Ucraina, un grup în format compact - nu se înţelege despre ce este vorba foarte clar, deci cu un număr redus de participanţi, şi care, în esenţă, prevăd plecarea de la acordul semnat pe 21 februarie între fostul preşedinte Ianukovici şi fosta opoziţie - Ianukovici nu este menţionat în acest context, dar condiţiile acordului ar urma să fie repuse în vigoare; convocarea unei Adunări constituţionale cu reprezentare egală din partea tuturor regiunilor.

În final, este vorba de adoptarea unei noi Constituţii a Ucrainei care să prevadă statutul acesteia ca stat federalizat, deci ca o federaţie.

De asemenea, să confirme statutul acesteia de stat neutru, statut care să fie, ulterior, confirmat şi printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate ONU.

Totodată limba rusă să aibă statut de limbă de stat, a doua limbă de stat alături de cea ucraineană.

Dar, o clauză care sub nicio formă nu poate fi acceptată acum de Ucraina este recunoaşterea rezultatelor referendumului din Crimeea.

Ministerul ucrainean de externe a respins aceste propuneri ca absolut inacceptabile şi a spus că orice negocieri vor fi posibile numai după ce Rusia va înceta agresiunea şi îşi va retrage trupele la locurile de staţionare permanente.

Pentru moment, diplomaţia şi-a epuizat resursele

În momentul de faţă nu există un dialog politic între Moscova şi Kiev.

Toate discuţiile se poartă fie la nivel diplomatic sau la nivel ministerial, dar mai ales prin intermediul diverselor capitale internaţionale, însă mesajele se pare că nu duc la rezultatul preconizat.

În orice caz, în momentul de faţă se pare că diplomaţia şi-a epuizat resursele.

Se aşteaptă declaraţiile de astăzi, când lucrurile se vor reformata şi vom avea de-a face cu o nouă realitate şi de la care va trebui să pornim, nu doar în relaţiile ruso-ucrainene, ci şi, probabil, În relaţiile internaţionale, în general.

Asistăm la un proces de formalizare a destructurării sistemului internaţional care s-a creat în perioada postbelică şi acest proces nu a început în Ucraina, el la început mai demult şi probabil, din păcate, nu se va termina aici.

În Crimeea, trebuie spus, că la Kiev există un război informaţional.

Practic Crimeea este separată informaţional în acest moment de Ucraina.

Nu sunt recepţionate canalele de televiziune ucrainene.

Acestea au fost înlocuite cu cele ruseşti.

În Ucraina, de asemenea, au fost excluse de majoritatea operatorilor de cablu şi difuzorilor de unde, în format analog, canalele ruseşti de ştiri.

Atmosferă pozitivă în Crimeea

Informaţiile din Crimeea sunt sporadice, ele vin mai ales pe calea internetului, de la corespondenţii locali sau corespondenţii internaţionali.

Este o situaţie de calm şi, după cum transmit corespondenţii internaţionali de presă, citaţi chiar de presa ucraineană şi care apar în emisiunile acestora, este vorba de o atmosfera pozitivă.

Există însă un element care poate exploda în orice moment, este situaţia militarilor ucrainieni de acolo.

Problema este că aceste unităţi, după cum se poate înţelege din ceea ce parvine de acolo, sunt foarte frustrate de faptul că nu ştiu ce se va întâmpla cu ele.

Ele aşteaptă ordine clare de la Kiev, ce să facă în cazul în care vor fi atacate.

Deocamdată, cum spuneam, este o stare de armistiţiu, care durează până pe 21 martie, este o dată convenită între comandanţii militari de teren, între comandaţii flotei Mării Negre şi a marinei ucrainene.

Lor li s-a propus să depună jurământ de credinţă în faţa noilor autorităţi sau să plece de acolo, pentru a-şi continua serviciul în Ucraina.

Multe vor depinde însă de discursul de astăzi de la Moscova al preşedintelui Vladimir Putin.