Vladimir Putin a răspuns ruşilor în tradiţionala "linie directă"

Atentatele comise la Boston trebuie să stimuleze Rusia şi SUA să combată împreună terorismul, a afirmat joi preşedintele rus Vladimir Putin în cadrul sesiunii de întrebări şi răspunsuri în direct cu cetăţenii.

"Dacă ne vom unifica în mod real eforturile, nu vor mai avea loc astfel de atacuri şi nu vom mai suferi pierderi de acest fel" - a subliniat liderul de la Kremlin.

El a acuzat însă că în trecut, în mod direct sau indirect, statele occidentale au oferit sprijin informativ, financiar sau politic islamiştilor din Caucazul de Nord.

Din cele 85 de întrebări ale maratonului radiotelevizat în direct de aproape cinci ore, doar câteva s-au referit la problemele externe, inclusiv la relaţiile cu SUA.

Confirmând existenţa a numeroase divergenţe, liderul de la Kremlin a declarat că acestea nu trebuie să obstrucţioneze dezvoltarea relaţiilor bilaterale.

Putin a recunoscut că relaţiile ruso-occidentale, ca şi cele ruso-americane s-au răcit, însă - a spus el - aceasta a început o dată cu războiul din Irak, când Rusia a refuzat invitaţia SUA de a participa la acea acţiune, apreciată la Moscova drept o greşeală, poziţie susţinută atunci şi de Franţa şi Germania. Au urmat evenimentele din Libia şi alte zone.

"Peste tot acolo observăm că este haos şi nu considerăm că poziţia partenerilor noştri este indubitabil corectă. De ce am susţine ceva ce considerăm că este greşit? Dar aceasta nu înseamnă că nu avem nevoie de un conplex de măsuri pentru construirea relaţiilor în cheia necesară", a spus preşedintele rus.

Divergenţe legate de "problematica drepturilor omului în Rusia"

Un factor care afectează relaţiile ruso-occidentale îl constituie divergenţele legate de problematica drepturilor omului în Rusia, la care, în relaţiile cu SUA se adaugă războiul listelor negre, răspunderea pentru care însă, potrivit liderului rus, nu revine Moscovei, care, dimpotrivă, este gata să lucreze la rezolvarea acestora.

"A lucra la ameliorarea climatului însuşi al relaţiilor noastre este necesar şi suntem gata să o facem dar trebuie să vă spun că noi nu provocăm în nici un fel deteriorarea lui. Ce? Noi am adoptat acea listă Magnitski? De ce naiba oare au făcut-o? Pentru că nimeni nu poate explica asta", a afirmat preşedintele Putin.

Actul Magnitski prevede sancţiuni împotriva cetăţenilor ruşi pe care SUA îi consideră vinovaţi de încălcarea drepturilor omului şi o primă listă neagră de persoane care nu au dreptul să intre în USA şi sunt supuse sancţiunilor financiare a intrat recent în vigoare, măsură vehement criticată de Rusia, care a răspuns printr-o măsură similară.

Vladimir Putin a insistat asupra lipsei de motive a actului Magnitski, document adoptat la sfârşitul anului trecut, simultan cu anularea amendamentului Jackson-Vanik, ce data din epoca războiului rece şi impunea companiilor americane restricţii în comerţul cu Rusia.

Anularea acestuia mendament, potrivit lui Putin, pentru a uita, a spus el, tot ce ţine de războiul rece şi a merge mai departe în relaţiile bilaterale dar SUA au ales să adopte în locul acestuia un act antirusesc.

Citez, în traducere liberă: "ca să-şi umfle muşchii şi să arate cine e mai tare".

"Este un comportament imperial pe terenul politicii externe. Cui i-ar plăcea aşa ceva? Noi i-am avertizat că vom riposta", a adăugat preşedintele".

Scandalul adopţiilor

De remarcat însă că pentru prima dată Putin a recunoscut posibilitatea ca riposta menţionată să nu fi fost chiar cea mai bună.

Rusia a votat o lege care nu doar impune sancţiuni simetrice împotriva cetăţenilor americani, ci şi clauza care a provocat un imens scandal în Rusia şi în relaţiile ruso-americane privind interzicerea adopţiilor copiilor ruşi de către cetăţenii americani.

Rusia şi SUA trebuie să se trateze cu respect şi să caute calea spre înţelegere, unul din domeniile importante ale cooperării fiind lupta împotriva terorismului, a subliniat Putin, în opinia căruia însă şi aici există neînţelegeri, aşa cum au demonstrat-o atentatele de la Boston.

Rugat să comenteze numeroasele acuzaţii din internetul american la adresa Rusiei, legate de faptul că cei doi terorişti erau etnici ceceni, Putin a afirmat că opinia publică americană nu înţelege de fapt situaţia.

"Rusia este ea însăşi victimă a terorismului internaţional şi una din primele sale victime. M-am indignat întotdeauna când partenerii noştri şi jurnaliştii din mediile occidentale îi numeau pe teroriştii care comiteau crime bestiale, sângeroase şi abjecte pe teritoriul ţării noastre insurgenţi şi aproape niciodată nu-i numeau terorişti şi le acordau sprijin informaţional, financiar, politic, uneori direct, alteori indirect, dar acest sprijin a însoţit întotdeauna activitatea lor pe teritoriul Federaţiei Ruse", a răspuns preşedintele Putin.

Cazul fraţilor Ţârnaev, acuzaţi de comiterea atentatelor de la Boston a confirmat cel mai bine, a spus Putin, justeţea poziţiei Moscovei, şi anume că este nevoie nu de declaraţii despre ameninţarea comună a terorismului, ci de o cooperare mai strânsă.

De asemenea, Putin a respins speculaţiile care justifică terorismul prin prisma tragediei care a fost deportarea cecenilor de către Stalin, cu atât mai mult cu cât aceştia nu au fost singurii care au suferit, poporul rus suferind de fapt cel mai mult.

Problema nu este naţionalitatea sau religia, ci opiniile extremiste, a subliniat Putin, declarând că nu doreşte să acuze pe nimeni, ci face apel ca tragedia de la Boston să ducă la apropierea între Rusia şi SUA în eliminarea ameninţărilor comune, între care terorismul este una dintre cele mai importante.