Viziuni profund diferite privind viitorul comerţului mondial

Summitul Forumului de Cooperare Economică Asia - Pacific (APEC) de la Danang, în Vietnam, are loc în contextul retragerii Statelor Unite din Parteneriatul Trans-Pacific, retragere decisă de preşedintele Donald Trump, imediat după învestire.

APEC reuneşte 21 de state din regiunea Pacificului, ale căror economii echivalează cu aproximativ 60% din PIB-ul global.

La numai o zi de la întâlnirea din China, preşedintele Statelor Unite, Trump, şi-a modificat considerabil poziţia, ieri, faţă de ce a declarat în prezenţa liderului chinez şi a presei. Spre deosebire de cea a liderului chinez, Xi Jinping, care a venit la summit cu poziţia mult întărită după Congresul Partidului Comunist Chinez, el a fost cel care a susţinut globalizarea şi schimburile comerciale multilaterale şi a anunţat intenţia de a extinde accesul companiilor străine la sectorul său financiar, punând, astfel, capăt, restricţiilor puternic criticate de către partenerii săi.

Preşedintele Trump a revenit la retorica dură, după ce, joi, a moderat-o semnificativ la Beijing, expunând categoric la Summitul APEC de la Danang, Vietnam, politica comercială a "America First" - America pe primul loc: "Nu vom mai îngădui să se profite de Statele Unite".

Donald Trump: "Ţările au fost primite în Organizaţia Mondială a Comerţului, chiar dacă nu au respectat principiile declarate. Spus simplu: nu am fost trataţi corect de Organizaţia Mondială a Comerţului. Nu putem realiza pieţe deschise, dacă nu asigurăm un acces corect la ele. Într-un sfârşit, comerţul incorect ne subminează pe noi toţi. Statele Unite au promovat întreprinderile private, inovaţia şi industria. Alte ţări au folosit planificarea industrială guvernamentală şi întreprinderile deţinute de stat. Au ignorat regulile, pentru a obţine avantaje faţă de cele care au respectat regulile, cauzând enorme iregularităţi în comerţ şi ameninţând fundaţiile comerţului internaţional".

Promiţând să promoveze un comerţ reciproc avantajos prin acorduri comerciale bilaterale, preşedintele Trump a denunţat tipul de acorduri multilaterale încheiate de predecesorii săi, reluând mesajul transmis în China, în care acuza preşedinţii americani anteriori, slabi, pentru dezechilibrele comerciale care au condus la dispariţia locurilor de muncă, la închiderea unor fabrici şi industrii întregi în Statele Unite.

Donald Trump: "Nu mai putem tolera aceste abuzuri comerciale cronice şi nu le vom mai tolera. În ciuda anilor de promisiuni nerespectate, ni s-a spus continuu că, în curând, fiecare ţară se va comporta corect şi responsabil. În America şi în întreaga regiune indo-pacific, oamenii au aşteptat ca ziua aceea să vină, dar nu a venit niciodată şi de aceea mă aflu, astăzi, aici, să vorbesc deschis despre provocările noastre".

Ziua aceea a venit - a implicat preşedintele Trump.

În vreme ce liderul de la Casa Albă vorbea împotriva abordărilor multilaterale, celelalte 11 ţări din Parteneriatul Trans-Pacific negociau intens pentru a încheia un acord, după ce preşedintele Trump a retras, în ianuarie, Statele Unite din Acordul de Parteneriat Trans-Pacific.

Părând să fi dorit să expună perspectiva opusă, preşedintele Chinei, Xi Jinping, care a vorbit imediat după Donald Trump, a apărat viguros globalizarea, arătând totuşi că ar trebui să fie mai deschisă, mai inclusivă, mai echilibrată, mai echitabilă şi mai mult în beneficiul tuturor.

Pe de altă parte, în vreme ce preşedintele Trump sosea la Danang, Casa Albă anunţa că nu va avea convorbiri oficiale cu preşedintele Putin, aflat şi el la summitul APEC. Oficialii americani au invocat drept motiv dificultăţi de calendar. Nu mai departe de joi, însă, secretarul de stat Rex Tillerson, care îl însoţeşte pe preşedintele Trump, spunea că o discuţie între cei doi lideri este încă luată în considerare, dar că o decizie finală va depinde de faptul dacă va exista suficientă substanţă pentru ca o întâlnire oficială să aibă loc.

Oficialii americani şi ruşi au lucrat pentru a facilita o întâlnire Trump - Putin, nu este clar încă de ce ea a fost anualtă.

Ultima întâlnire a lui Donald Trump cu Vladimir Putin, în marja summitului G 20, din iulie, de la Hamburg, în Germania, a ridicat provocări politice pentru Casa Albă, care a fost pusă în situaţia de a trebui să răspundă, dacă, şi dacă da, cât de dur l-a criticat preşedintele Trump pe omologul rus, pentru a fi interferat în alegerile prezidenţiale din 2016. După aceea, domnul Trump a fost criticat pentru a nu fi făcut presuni mai decise asupra lui Vladimir Putin în întâlnirea de o oră privind interferenţa în alegeri, dar şi pentru o a doua discuţie, pe care cei doi au avut-o la Hamburg, discuţie care nu a a fost relevată presei.