Vizită în Malta a ministrului de externe al Greciei, Nikos Dendias

Între Turcia şi Grecia tensiunea a crescut şi mai mult în cursul unui summit european informal, la Praga, joi, când premierul Greciei a părăsit dineul oficial în timpul discursului preşedintelui turc Erdogan. Disputele sunt concentrate pe limitarea frontierelor maritime din Mediterană, cu scopul explorării offshore de petrol şi gaze. Corespondenta RRA, Michaela Lambrinidou, a transmis mai multe informații din Grecia.

Michaela Lambrinidou:Turcia a complicat situaţia strategică din Mediterana răsăriteană, semnând la sfârşitul lunii noiembrie 2019 acordurile de delimitare maritimă şi cooperare militară cu guvernul de la Tripoli, al Libiei. Recent, Ankara a avansat la semnarea unui nou acord cu guvernul de la Tripoli, mandatul căruia însă a expirat şi este neratificat de Parlament Libiei, de a realiza foraje exploratorii de hidrocarburi în zona economică exclusivă a Libiei. Delimitarea este apreciată drept excesivă, întrucat ignoră Insula Creta, care aparţine Greciei şi care se află între aceste coaste. Ea are o populaţie de aproximativ 650.000 de locuitori şi deci are dreptul la o zonă economică exclusivă, iar Grecia intenţionează să exploreze offshore petrol şi gaze în partea sudică a insulei. Anunţul acordului a activat din nou reflexele diplomatice ale Greciei şi ale ţărilor care sunt afectate direct sau direct pe mişcările Turciei în Mediterană. În acest context, ministrul de externe al Greciei, Nikos Dendias, a pornit un turneu diplomatic în ţările din Mediterană pentru a-şi coordona următorii paşi. Prima vizită a fost făcută duminică la Cairo, unde s-a întâlnit omologul egiptean Sameh Shoukry, iar luni a vizitat Valetta, în Malta, unde a discutat situaţia creată cu conducerea politică şi de stat a insulei şi, fireşte, cu omologul său maltez, Ian Borg. În declaraţiile comune cu ministrul afacerilor externe al Maltei, ministrul grec a subliniat că atât Grecia, cât şi Malta au o tradiţie maritimă comună, dar şi o patrie comună care nu este alta decât Marea Mediterană, remarcând totodată că revizionismul nu are loc în secolul 21. Pentru Grecia, dar şi pentru Malta, promovarea stabilităţii în Libia este un obiectiv comun şi "trebuie să lucrăm în această direcţie în contextul Uniunii Europene, dar şi la alte foruri internaţionale". "Ţările noastre - a mai spus Dendias - împărtăşesc acelaşi angajament ferm faţă de pace şi stabilitate, bazat pe dreptul internaţional, inclusiv pe dreptul internaţional al mării şi, desigur, pe principiile Cartei Naţiunilor Unite, iar Libia ar trebui să treacă la vremuri mai paşnice, sigure, stabile şi prospere, fără interferenţe din partea actorilor străini", aşa cum a subliniat de altfel şi premierul Maltei, Robert Abela, în discursul rostit recent la Adunarea Generală a ONU".

O linie maritimă directă, aşa-zisa linie a prieteniei, care leagă Salonicul de Izmir, în Turcia, a fost inaugurată luni. Obiectivul noii linii este de a facilita comerţul şi turismul între cele două ţări membre ale NATO, traseul maritim fiind mai scurt decât cel pe cale rutieră. Responsabilii liniei navale au ţinut să sublinieze, "Noi nu suntem implicaţi în confruntări politice, comerţul e liber".