Videoconferinţă între preşedinţii Rusiei şi Chinei

Preşedinţii rus, Vladimir Putin şi chinez, Xi Jinping au avut o videoconferinţă încheiată cu o declaraţie comună privind reconfirmarea actului care stă de 20 de ani la baza relaţiilor dintre cele două puteri: Tratatul de bună vecinătate şi cooperare prietenească.

Odată cu depăşirea problemelor de la graniţa comună Rusia şi China, care întreţin relaţii scăzute cu tările occidentale, îşi reafirmă dorinţa de întarirea legăturilor bilaterale, dar evită să le extindă şi în plan militar. Alexandr Beleavschi a urmărit subiectul de la Moscova.

Reporter: Cu ocazia videoconvorbirilor consacrate celei de-a XX-a aniversări a Tratatului de bază ruso-chinez, preşedinţii Vladimir Putin şi Xi Jinping au semnat o declaraţie comună în care au anunţat prelungirea cu cinci ani a acestui document, subliniind rolul lui crucial în evoluţia relaţiilor bilaterae, la un nivel declarat a fi cel mai înalt din istoria lor. Moscova şi Beijingul definesc această relaţie ca parteneriat strategic şi cooperare comprehensivă. Declaraţia menţionează că cele două ţări se consideră parteneri prioritari şi îşi vor întări coordonarea acţiunilor în toate domeniile, inclusiv pe plan internaţional.

Declaraţia reafirmă că Rusia şi China nu au pretenţii teritoriale reciproce şi şi-au reglementat definitiv problemele de frontieră, aspect subliniat în mod special de preşedintele Vladimir Putin în deschiderea convorbirilor. Declaraţia subliniază, de asemenea, că relaţiile ruso-chineze nu sunt o alianţă militară, asemenea celor formate în perioada Războiului Rece, aluzie la NATO, dar şi că sunt superioare acestui tip de relaţii, nefiind însă îndreptate împotriva altor ţări. Teza că relaţiile ruso-chineze nu sunt o alianţă militară, este formulată la timpul prezent şi poate fi interpretată incluisv ca o avertizare că ele se pot transforma într-o alianţă militară de tip clasic, dacă situaţia o va impune, aluzie la Statele Unite şi politica americană.

Recent, preşedintele Putin a evitat să comenteze ce va face Rusia dacă armata chineză ar invada Taiwanul, subliniind, în acelaşi timp, că există încercări externe de a distruge relaţiile ruso-chineze. Declaraţia că Moscova şi Beoijingul nu sunt aliaţi militari are şi rolul de a linişti vecinii cu care China are relaţii tensionate, precum Japonia, dar mai ales India. Pentru Rusia, India este, de asemenea, partener strategic, una din cele mai mari pieţe pentru armamentul şi tehnologiile nuclearo-energetice ruseşti, ea făcând parte alături de Rusia şi China din Organizaţia Cooperării de la Shanghai şi grupul BRICS. În momentul de faţă, interesul comun al Moscovei şi Beijingului este să prevină o alianţă între Statele Unite şi India, inclusiv în cadrul proiectului Indo-Pacific, promovat de Statele Unite şi denunţat de Rusia şi China ca unul explicit antichinez.

Declaraţia ruso-chineză nu menţionează Statele Unite sau NATO, dar critică în subsidiar politica acestora în termenii declaraţiilor politice ale celor două ţări. Consolidarea parteneriatului strategic ruso-chinez, reafirmat în declaraţia Putin-Xi, este şi răspunsul la recentele summituri occidentale G7, NATO -UE, Statele Unite - UE, apreciate la Moscova, cel puţin, ca având în proporţii diferite un caracter, fie antirusesc, fie antichinez. Moscova este nemulţumită şi de faptul că summitul ruso-american nu a adus progrese în relaţiile bilaterale, între timp însă apărând noi puncte de tensiune. Aici se înscriu recentele incidente navale din Marea Neagră, cu implicarea unei nave britanice şi a uneia olandeze şi reacţia Rusiei la exerciţiile navale ale NATO şi Ucrainei - "Sea Breeze" - ce au loc în prezent în vestul Mării Negre. Ministerul rus de Externe le-a numit o provocare ce ar urmări să destabilizeze situaţia la graniţa cu Rusia.

Ca reacţie, Rusia a demarat propriile exerciţii în Crimeea şi Marea Neagră, anunţând că flota rusă monitorizează îndeaproape manevrele "Sea Breeze". În paralel, în estul Mediteranei, au loc manevre ale flotei ruse şi aviaţiei ruse bazate în Siria, unde baza Hmeimim a fost recent modernizată pentru a primi toate tipurile de avioane. Aici se află în premieră şi două avioane ruseşti cu rachete hipersonice Kinjal. Aceste manevre sunt monitorizate, la rândul lor, de gruparea aeronavală a Statelor Unite şi Marii Britanii, în frunte cu portavionul britanic Queen Elizabeth, care apoi din Marea Mediterană ar urma să fie transferat în Marea Chinei de Sud.