Verdictul în cazul autorului atacurilor de la Oslo, contestat

Mai mulţi psihologi criminalişti contestă rezultatul evaluării iniţiale a lui Anders Breivik, care indică faptul că norvegianul ar suferi de schizofrenie paranoidă.

În urma acestui verdict, autorul atacurilor comise în iulie la Oslo este considerat iresponsabil din punct de vedere penal şi nu va fi judecat, urmând să fie internat într-o clinică pentru persoane cu probleme psihice.

Randi Rosenqvist, cel mai influent psiholog criminalist din Norvegia, consideră că diagnosticul nu este justificat.

Psihologul susţine că a observat mai multe semne în comportamentul lui Andres Breivik care indică faptul că o tulburare de personalitate narcisistică ar sta la baza atacurilor comise în iulie.

Dacă este corect, acest diagnostic l-ar face pe norvegian responsabil pentru acţiunile sale, potrivit Der Spiegel.

Randi Rosenqvist şi-a criticat colegii de breaslă pentru că nu au reuşit să explice de ce alte tulburări psihice nu au fost luate în calcul în analizarea cazului.

Psihologul mai contestă faptul că ideologiile antimusulmane ale lui Anders Breivik nu au fost analizate, pe motivul că acestea ar fi rezultatul unei incompetenţe mintale.

"Din motive istorice, există o tradiţie ca diagnosticarea bolilor mintale să fie făcută cu precauţie în cazul infractorilor motivaţi politic", a declarat Randi Rosenqvist.

Pentru a-şi susţine punctul de vedere, psihologul a dat exemplul grupării Baader-Meinhof, cunoscută ca Armata Roşie, care a efectuat o serie de atentate şi asasinate în Germania, între anii 1970 şi 1990.

"În cazul lor, nimeni nu ar fi luat în calcul ca teroriştii să fie incapabili de comiterea crimelor", a declarat Randi Rosenqvist.

Semne care ar indica narcisismul patologic

Psihologul Svenn Torgensen consideră, de asemenea, că Anders Breivik suferă de o tulburare de personalitate narcisistică datorită grandomaniei şi a convingerii lui că ar fi ales să fie un cavaler într-o cruciadă împotriva Islamului.

Alţi doi experţi care au redactat raportul oficial au semnalat o serie de semne care ar indica narcisismul patologic.

De exemplu, atunci când a fost întrebat ce crede că au simţit tinerii în momentul în care au fost împuşcaţi, Andres Breivik a răspuns prin a descrie ce a însemnat acest lucru pentru el.

"În acea zi am dus un război de unul singur împotriva tuturor regimurilor din Europa de Vest. M-am simţit traumatizat în fiecare secundă în care sângele a fost vărsat. Războiul este iad", a răspuns Andres Breivik.

Svenn Torgensen consideră că autorul atacurilor din Oslo a găsit un loc ideal pentru a-şi hrăni iluziile de grandoare în scena războiului antimusulman.

Psihologul mai consideră că oficialii încearcă să impună un diagnostic referitor la o boală mintală pentru a face cazul Breivik să dispară cât mai repede.

Transcripturile de la sesiunile de audieri

Spiegel a obţinut porţiuni semnificative din transcripturile de la sesiunile de audieri cu psihologii.

Potrivit jurnaliştilor de la publicaţia germană, documentele prezintă replici care, la prima vedere, ar întâri verdictul care îl face pe norvegian iresponsabil pentru faptele sale.

De exemplu, Anders Breivik spune la un moment dat că prima ţintă era de nedescris. Apoi el râde şi continuă: "Am devenit rapid imun. Pe măsură ce ei înotau eram practic pe pilot automat şi vroiam să execut cât mai mulţi posibil".

Într-un alt moment, experţii l-au întrebat la ce se gândea când patrula pe insulă şi împuşca oameni.

"Am vrut să fac suficiente victime pentru ca manifestul meu să atragă atenţia mass-media la nivel internaţional. Operaţiunea a fost doar o formalitate", a declarat Anders Breivik.

Dar aceste declaraţii nu conduc direct la concluzia ca autorul atacurilor ar fi bolnav psihic.

Pentru a stabili un diagnostic clar de schizofrenie paranoidă, experţii ar trebui să depisteze simptomele, cum ar fi halucinaţiile acustice sau deziluziile psihice.

Evaluatorii psihici au făcut acest lucru, însă, spre exemplu, au atribuit convingerea lui Breivik, că ar fi fost un membru al Cavalerilor Templieri, cu frica norvegianului că ar fi fost urmărit de poliţie.

Psihologul Randi Rosenqvist nu este însă de acord cu aceste concluzii.

"Când cineva plănuieşte un asemenea atac, ar fi ciudat dacă nu s-ar simţi urmărit", spune Randi Rosenqvist.

"De asemenea, există şi o contradicţie. Anchetatorii au concluzionat că Breivik nu era destul de cerebral în viaţa de zi cu zi. Însă el trebuie să aibă bune abilităţi cognitive pentru a planifica fapte de o asemenea anvergură", a mai spus Randi Rosenqvist.

Psihologul mai consideră că detaliile din viaţa atentatorului, pe baza cărora anchetatorii au formulat diagnosticul, nu sunt foarte convingătoare.

De exemplu, anchetatorii au subliniat că Anders Breivik locuia cu mama lui, care îi spăla rufele şi gătea pentru el, şi că, începând cu anul 2006, interacţiona foarte rar cu alte persoane.

Însă, în opinia lui Randi Rosenqvist, acestea nu sunt condiţii de viaţă neobişnuite pentru un tânăr.