Val de suspiciuni în Franţa după tratatul de la Aachen

Atât în presă, cât şi la nivelul declaraţiilor politice au apărut tot felul de informaţii şi opinii care de care mai alarmante, mergând de la introducerea limbii germane ca limbă administrativă în provinciile franceze Alsacia şi Lorena, sau chiar retrocedarea acestor teritorii Germaniei, până la acuzaţia că Emmanuel Macron vrea să împartă cu Germania locul permanent al Franţei din Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Majoritatea comentariilor au vizat lămurirea acestor lucruri şi, desigur, combaterea intoxicărilor.

"Tratatul parafat la Aachen îl completează pe precedentul, semnat în 1963, între generalul De Gaulle şi cancelarul Konrad Adenauer, tratat care a consfinţit reconcilierea franco-germană după război" - scrie cotidianul Le Monde. Documentul prevede o convergenţă a politicilor economice externe şi de apărare ale celor două ţări, cooperarea în regiunile transfrontaliere şi o adunare parlamentară comună, compusă din sute de deputaţi francezi şi germani - adaugă Le Monde.

La rândul său, ziarul de centru-dreapta Le Figaro scrie: "Multe fantezii şi dezinformări, unele sugerate şi transmise de liderii politici ai extremelor de dreapta şi de stânga, au apărut pe marginea acordului semnat astăzi între Franţa şi Germania", după care autorul articolului explică tot ce conţine noul tratat pe care Angela Merkel şi Emmanuel Macron s-au angajat încă de acum un an să îl semneze.

Lidera partidului Uniunea Naţională, de extremă dreapta, Marine Le Pen, a acuzat public acest document.

Marine Le Pen: "O dată semnat, nimeni nu va mai putea contesta acest tratat. Eu, de exemplu, mă opun categoric ca Franţa să împartă cu Germania locul său permanent în Consiliul de Securitate al ONU".

Într-un documentar foarte bine realizat, platforma comună multimedia a posturilor publice, Radio France şi France Télévisions, France Info, arată că în ceea ce priveşte prezenţa Germaniei în Consiliul de Securitate al ONU nu a fost vorba niciodată ca cele două ţări să împartă locul deţinut acum de Franţa, iar o astfel de referire nu există în tratat. Articolul 8 al documentului menţionează că cele două state vor depune eforturi comune ca şi Germania să obţină un loc permanent în acest for de conducere al Naţiunilor Unite. Este o prioritate a diplomaţiei franco-germane.

În discursul său rostit la Aachen, preşedintele Franţei a respins categoric aceste dezinformări, pe care le-a calificat drept minciuni, avertizându-i pe cei care le răspândesc că fac un mare rău istoriei şi celor două popoare. În schimb, el a subliniat importanţa cooperării între europeni.

Emmanuel Macron: "Nu putem ajunge la vreun succes european de unul singur şi nici măcar în doi. De aceea, prezenţa dumneavoastră aici, stimaţi preşedinţi ai instituţiilor europene, dragă Jean-Claude, dragă Donald, dragă Klaus, este mai mult decât un simbol, în acest moment în care Europa este ameninţată de naţionalism, când este bulversată de acest Brexit dureros, când este îngrijorată de marile schimbări internaţionale, care depăşesc puterea de reacţie a naţiunilor, precum schimbările climatice, terorismul, migraţia, Germania şi Franţa trebuie să îşi asume responsabilităţi, să îşi facă auzită vocea, pentru afirmarea suveranităţii reale şi protejarea popoarelor europene".

Preşedintele Franţei a făcut o pledoarie pentru mai multă unitate în Europa, apreciind că ţările membre ale Uniunii pot răspunde la toate provocările internaţionale printr-o convergenţă ambiţioasă a regulilor sociale, a politicilor de invovare, a apărării, a planurilor strategice, printr-o nouă apropiere între cetăţeni, atragerea tinerilor în susţinerea proiectului european, prin afirmarea unui nou tip de solidaritate în faţa ameninţărilor venite din interior şi din exterior.