Val de greve în Grecia

Grevele din Grecia intră în cea de-a doua zi, în contextul în care angajaţii din sectorul privat s-au alăturat bugetarilor care protestează împotriva măsurilor severe de austeritate.

Protestele au loc în contextul în care Grecia a acceptat reduceri bugetare dure pentru a-şi asigura un pachet de ajutor internaţional.

Greva de miercuri urmează să paralizeze Atena, să închidă ministere şi să lase spitalele să funcţioneze cu personal redus.

Avioanele care asigurau zborurile interne din Grecia au rămas ieri la sol, iar miercuri ar putea fi anulate şi curse internaţionale.

Toate zborurile internaţionale dinspre şi spre aeroportul din Salonic vor fi blocate avertizează Ministerul român de Externe.

Cursa Salonic - Bucureşti a fost anulată.

Protestul va afecta şi cursele aeriene interne elene, precum şi circulaţia feroviară şi a feriboturilor.

Protestatarii au afişat ieri bannere la Acropole, în timp ce bugetarii au demarat greva împotriva planificatelor măsuri de austeritate.

Circa 2.000 de manifestanţi, majoritatea profesori şi pensionari, au mărşăluit prin centrul Atenei, cerând guvernului să înceteze să mai "fure" salarii şi pensii.

Se aşteaptă ca guvernul elen să organizeze joi un vot în vederea trecerii cât mai rapide a proiectului de austeritate prin parlament, potrivit Ministerului de Finanţe de la Atena.

Creşterea taxelor pentru vânzări, combustibil, tutun şi alcool ar urma să aibă efect imediat.

Măsurile de austeritate ce alimentează nemulţumirea publică includ creşterea vârstei de pensionare şi reducerea salariilor lucrătorilor publici.

Situaţia din Grecia îngrijorează ţările europene

Regele Juan Carlos al Spaniei atrage atenţia pentru a treia oară asupra gravităţii crizei economice.

Regele a lansat un apel la unitate, cu o zi înainte de întâlnirea dintre premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero şi liderul principalei formaţiuni de opoziţie - Partidul Popular - Mariano Rajoy, cerându-le principalelor forţe politice să colaboreze pentru a readuce Spania la creştere economică, şi la crearea de noi locuri de muncă.

Regele Juan Carlos şi-a exprimat, în discursul rostit cu ocazia aniversării a 1.100 de ani de la crearea regatului Leon, "convingerea profundă că trebuie să colaborăm pentru a depăşi criza şi a reveni la dinamica de creştere economică, bunăstare şi locuri de muncă".

Apelul monarhului s-a încheiat cu îndemnul adresat tuturor, de a acţiona în numele "mândriei colective" pentru a face progrese în această direcţie.

Şomajul din Spania depăşeşte 20%.

Slovenia este forţată să se împrumute pentru a participa la ajutorul destinat Greciei.

Slovenia este membru al zonei euro din 2007 şi va fi forţată să se împrumute şi să îşi revizuiască bugetul pentru a putea participa la planul de ajutor financiar de 110 miliarde de euro pe 3 ani al FMI şi UE destinat Greciei, a anunţat ministrul de finanţe.

"Slovenia va găsi resursele necesare pentru planul de salvare a Greciei, prin emiterea de bonuri de trezorerie sau un împrumut pe o piaţă internaţională pentru a putea apoi împrumuta aceşti bani Greciei", a declarat Franc Krizanic, ministru al finanţelor sloven .

Slovenia, o mică ţără de două milioane de locuitori, va trebui să contribuie în cadrul celor 15 ţări partenere ale Atenei în zona euro cu o valoare de 384 de milioane de euro la planul de salvare dintre care 144 de milioane urmează a fi acordate începând din acest an.

Cei 15 parteneri ai Atenei din interiorul zonei euro au acceptat să contribuie cu 80 de miliarde de euro la planul de salvare de o valoare totală de 110 miliarde pe trei ani cu Fondul Monetar Internaţional.

Există "risc de contagiune", avertizează directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn

"Trebuie să reuşim să evităm răspândirea crizei greceşti în Europa", a subliniat directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, într-un interviu publicat de cotidianul Le Parisien, adăugând că "planul grec are în vedere şi acest aspect".

Strauss-Kahn a notat faptul că "Portugalia este deja pe cale să ia măsuri" şi că "celelalte ţări se află într-o poziţie mult mai solidă".

În opinia sa, "nu există un risc real pentru Franţa, Germania sau marile ţări europene".

Directorul general al FMI a afirmat că planul de ajutor pentru Grecia "are un obiectiv: salvarea Greciei", care se confruntă cu "două probleme: o datorie uriaşă şi o competitivitate foarte slabă".

Directorul general FMI "înţelege mânia populaţiei greceşti şi faptul că aceasta nu reuşeşte să înţeleagă amploarea catastrofei economice".

El a adăugat că Europa şi FMI sunt acolo "pentru a-i ajuta", iar dacă nu ar face-o, "situaţia ar fi infinit mai dramatică".

Consiliul de administraţie al Fondului Monetar Internaţional se va reuni duminică pentru a aproba un ajutor de 30 de miliarde de euro pe trei ani acordat Greciei, a indicat un purtător de cuvânt al FMI.

Miniştrii finanţelor ai zonei euro au aprobat duminică un plan de ajutor destinat Greciei ce prevede acordarea a 110 miliarde de euro pe trei ani: 80 de miliarde în sarcina zonei euro şi restul revenind FMI.

Acest împrumut, cel mai ridicat acordat vreodată de Fond unuia dintre membrii săi, este condiţionat de măsuri de austeritate ce implică sacrificii dureroase pentru populaţie, măsuri de stabilizare financiară şi măsuri economice destinate să reinstaureze creşterea odată ce finanţele ţării se vor stabiliza.