Uraniu rusesc pentru Iran

Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat ieri că cele şase mari puteri: China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, SUA şi Germania şi Iranul au ajuns la un acord preliminar privind producerea în Rusia de uraniu îmbogăţit necesar unui reactor iranian.

La Washington, oficialii americani nu au dorit să meargă atât de departe în declaraţiile lor ca şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, Mohamed El-Baradei, care a lăudat Iranul în timpul vizitei sale de duminică la Teheran pentru cele convenite la reuniunea, de săptămâna trecută, cu SUA şi aliaţii săi.

El-Baradei declara într-o conferinţă de presă la Teheran: "ne mişcăm de la confruntare la transparenţă şi cooperare".

Administraţia Obama a declarat că următoarele câteva luni vor fi cruciale pentru a deteremina dacă Iranul cooperează cu adevărat sau încearcă pur şi simplu să câştige timp, prelungind negocierile.

Unii oficiali ai administraţiei de la Washington sunt sceptici că Iranul va permite, în cele din urmă, inspecţiile ample pe care SUA şi aliaţii săi le doresc.

Aceştia vor ca inspecţiile să includă mai multe facilităţi pe care le suspectează că ar putea fi parte a unui lanţ de facilităţi secrete construite pentru a alimenta nou-revelatul centru de îmbogăţire a uraniului din apropierea oraşului Qom.

Oficialii americani arată că intrarea inspectorilor în interiorul acestei facilităţi este prima prioritate a administraţiei Obama care a cerut, de altfel, ca centrul să fie deschis în două săptămâni de la reuniunea de la Geneva de la 1 octombrie.

Iranul a oferit în schimb o dată cu 24 de zile mai târziu pentru a-şi deschide centrul de la Qom, drept care inspectorii Agenţiei Nucleare a Naţiunilor Unite se tem că o lună de zile ar putea da suficient timp Iranului pentru a muta o parte din echipamentul de la Qom.

Unul dintre importantele teste ale atitudinii Iranului va fi disponibilitatea sa de a-şi transfera uraniul în bogăţit pentru procesare în Rusia şi Franţa, unde materialul ar fi procesat într-un combustibil dificil de folosit în arme nucleare.

Ambasadoarea SUA la Naţiunile Unite, Susan Rice, a încercat duminică să echilibreze o balanţă delicată.

Pe de o parte, Rice a argumentat că strategia convorbirilor directe cu Iranul a preşedintelui Obama vine cu beneficii iniţiale, insistând însă de cealaltă parte că SUA nu vor fi târâte în negocieri prelungite.

Preşedintele Obama a promis, de altfel, să menţină presiunea asupra Iranului în legătură cu programul său nuclear după reuniunea de săptămâna trecută de la Geneva.

Consilierii preşedintelui arată că SUA recrutează intensiv alte naţiuni pentru a se alinia unui embargo economic mai sever împotriva Teheranului dacă diplomaţia va eşua.